Diplomaţia rusă a continuat, anul trecut, „în mod consecvent activitatea de restabilire a relaţiilor pragmatice reciproc avantajoase cu România” pe diferite domenii, dar în sfera politică şi diplomatică s-au constatat rezultate modeste, spune ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, citat de Agerpres.
„Constatăm cu satisfacţie că cifra de afaceri comerciale bilaterale în 2017 a crescut cu peste 20% şi, conform estimărilor cu totul realiste, ea va ajunge la sfârşitul celor 12 luni la 4 miliarde de dolari”, a apreciat diplomatul.
Referitor la relaţiile diplomatice România-Rusia, Kuzmin a amintit că aeronavei vicepremierului rus Dmitri Rogozin i s-a refuzat, în luna iulie 2017, survolarea României. În acest context, ambasadorul Rusiei a spus că „anumite cercuri de la Bucureşti se comportă ca acel catolic, care a vrut să fie un catolic mai bun decât Papa de la Roma însuşi - încercând să complice stabilirea unor canale de dialog, chiar şi în pofida cunoscutei decizii a summit-ului NATO de la Varşovia cu privire la necesitatea acestui dialog”.
El a punctat că sancţiunile aplicate Rusiei de către Uniunea Europeană nu se aplică în ceea ce priveşte tranzitul şi a evidenţiat că aeronava lui Rogozin trecuse deasupra Ungariei şi Poloniei.
„Este suficient să spunem că încă pe data de 23 decembrie 2016 Ministerul Afacerilor Externe al României a postat comentariul în care se spune că aşa-numitele sancţiuni UE nu se aplică în cazul survolării de tranzit, iar interdicţia de a efectua o astfel de cursă regulară ar constitui o încălcare a dreptului internaţional şi a Convenţiei de la Chicago privind aviaţia civilă din 1947”, a susținut ambasadorul, în conferinţa de presă.
El a adăugat că speră ca relaţiile România-Rusia să se îmbunătăţească, în contextul în care ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în 2019 şi pe fondul promovării candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru anii 2020/2021.
Kuzmin a adus în discuţie şi tema reînhumării soldaţilor români care au murit în Rusia, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Partea rusă, la rândul său, oferă tot sprijinul posibil în activitatea părţii române pentru reînhumarea ostaşilor săi care au căzut victimele aventurii militare criminale pe teritoriul URSS ale dictatorului Ion Antonescu în alianţă cu Hitler. Dorinţa constructivă reciprocă în domeniul acesta a fost confirmată în cadrul şedinţei comisiei interguvernamentale care a avut loc toamna trecută la Bucureşti”, a spus Kuzmin.