Ambasadorul Malaeziei: Dacă portul Constanța s-ar dezvolta ca infrastructură, schimburile bilaterale ar crește
Ambasadorul Malaeziei, Mustafa Ahmad, a vorbit și despre dezvoltarea turismului în țara sa, despre strategiile economice și a subliniat că „România are multe lucruri de oferit în afară de o vizită la castelul lui Dracula”.
Rep.: Cum este cooperarea economică între România şi Malaezia? Vin investitorii malaezieni în România?
Ambasadorul Malaeziei: Da, anul trecut Malaezia a avut exporturi de produse în valoare de 93 de milioane de dolari, în România. Şi din România am importat cam 23 de milioane de dolari. În cea mai mare parte produse din plastic, oţel. Este mult loc pentru a îmbunătăţi această situaţie. Nici în chestiunea investiţiilor încă nu suntem dezvoltaţi pe deplin. Când România încă era o ţară socialistă, exista o implicare a României în firmele malaeziene. Acum nu prea mai este. Dar sunt bucuros că în ciuda acestor lucruri, a distanţei mari dintre ţările noastre, sunt câteva companii în Malaezia care privesc spre România. Există în momentul de faţă câţiva oameni de afaceri români care sunt interesaţi să folosească România ca o poartă nu doar spre Vestul Europei, ci şi spre Estul Asiei. Dacă portul Constanţa şi alte porturi mai mici din România s-ar dezvolta din punct de vedere al infrastructurii şi alte lucruri de genul acesta ar fi rezolvate, cred că ar fi mai bine şi sunt sigur că schimburile bilaterale ar fi mult crescute.
Rep.: Cum a evoluat Malaezia de când şi-a recâştigat independenţa? Care au fost principalele strategii pe care le-a urmat ca să ajungă unde este astăzi?
Ambasadorul Malaeziei: Cred că am fost binecuvântaţi cu o conducere care are viziune. Când ne-am câştigat independenţa, populaţia ţării era de 7-8 milioane. Ştiam că nu aveam o piaţă internă foarte mare. Ca urmare a acestui lucru, din start ne-am orientat spre pieţele internaţionale. Nu a fost uşor, dar de-a lungul timpului am devenit mai flexibili şi atunci când am primit independenţa şi din partea Marii Britanii În 1957 economia era dependentă de doar două produse: cauciucul şi tabla. Dar de-a lungul timpului ne-am diversificat şi acum suntem încă foarte puternici când este vorba de cauciuc, dar suntem un jucător important şi pe piaţa uleiului de palmier. Însă principalele produse de export ale Malaeziei acum sunt electronicele şi electrocasnicele. Am dezvoltat, de asemenea, şi turismul, şi în anii 70 am fost norocoşi să descoperim petrol.
Rep.: Aţi menţionat turismul, iar Malaezia are peisaje frumoase, care atrag turiştii. Cum aţi dezvoltat turismul astfel încât să atrageţi mai mulţi vizitatori, dar în acelaşi timp să menţineţi natura neatinsă şi la fel de atrăgătoare?
Ambasadorul Malaeziei: Mă bucur că aţi adus vorba despre turism, pentru că acesta este unul dintre cele mai de succes domenii în Malaezia. În anii 80 am avut o turnură economică atunci când preţul mărfurilor, uleiuri minerale, cauciuc, tablă, totul a scăzut. Atunci ne-am gândit că dacă am putea să dezvoltăm turismul, economia va creşte, pentru că am văzut în acea perioadă că foarte mulţi turişti ajungeau în regiunea noastră. Mergeau la Manila, mergeau la Bangkok, Singapore, Bali, fără să se oprească în Malaezia. Şi ne-am gândit că dacă am putea face ca măcar 10% din tot acest trafic să se oprească la noi, am fi mult mai bine. Aşa că am început uşor, am văzut că 60% din teritoriul nostru este acoperit de pădure. Şi unele dintre pădurile malaeziene sunt chiar mai vechi decât cele din Amazon. Aşa că am folosit natura ca principala atracţie pentru a-i face pe oameni să vină în Malaezia. În materialele noastre promoţionale despre Malaezia sunt mereu urangutani, tigri, elefanţi şi cred că acesta este un lucru bun pentru că face ca oamenii simpli să protejeze mediul. Turiştii vin în Malaezia nu pentru a vedea jungla. Desigur, când ajungi în oraşele malaeziene sunt de asemenea fantastice. Dar noi şi Indonezia suntem singurele ţări care suntem casa urangutanilor. Ştiţi ce înseamnă urangutan? Urang înseamnă om în limba noastră. Utan înseamnă pădure. Şi pentru că sunt animale foarte sociabile, le spunem oamenii pădurii. Turismul, în cazul Malaeziei, este benefic pentru mediu şi de asemenea încurajăm sătenii să aducă turişti în casele lor. Există un program special care se cheamă "stat acasă". Pentru cei care nu vor să stea la hoteluri de 5 stele şi vor să simtă aventura, pot alege să stea cu sătenii, pot merge la pescuit, pot învăţa să cultive orez. Deci fac turism rural. Da. Şi acest lucru ajută la atragerea banilor în zonele rurale. Şi cred că acesta este un lucru bun, pentru că în anii 80 eram puţin timizi să ne aventurăm în turism. Pentru că turismul este mereu asociat cu cei 3 S. Nu ştiu dacă ştiţi despre ce este vorba. Suntem binecuvântaţi cu Soare, cu mare (Sea), dar ne este frică de cel de-al treilea S. Sin (păcat) sau Sex. Aşa că noi nu ne doream să vină oamenii pentru ceea ce se numeşte turism sexual. În anumite ţări şi destinaţii sunt din nefericire alăturate cu acest gen de imagine.
Rep. : Animalele protejate sunt de regula pe cale de dispariţie. Ce politici aveţi pentru protejarea urangutanilor şi tigrilor?
Ambasadorul Malaeziei: Urangutanii sunt complet protejaţi şi Malaezia este casa tigrilor malaezieni, care sunt printre cele mai mici feline din specia lor. Cei mai mari tigri sunt cei siberieni, care sunt în pericol. A doua categorie sunt tigrii bengalezi, din India. În Indonezia, tigrii Java au dispărut deja. Mai au tigrii din Sumatra, care sunt apropiaţi de tigrii malaezieni. Dar noi încă mai avem aproximativ 2000 de tigri care sunt complet protejaţi, deşi sunt foarte vânaţi pentru ceea ce se numeşte medicină chineză. Organele animalelor sunt recoltate pentru ceea ce se numeşte medicina chinezească. Dar în Malaezia sunt complet protejaţi. Mai avem şi elefanţii asiatici, tapirii, leoparzi şi multe alte specii. Dar noi încercăm să îi protejăm aceste animale exotice prin lege, dar şi prin determinarea publicului să fie împotriva traficului cu organe de animale.
Rep.: Aveţi o experienţă diplomatică mare, aţi avut misiuni în mai multe ţări pe mai multe continente. Ce vă place şi ce nu vă place aici în România?
Ambasadorul Malaeziei: Sunt încă proaspăt venit aici ca să nu-mi placă ceva la România. Dar cred că este o ţară fantastică, am venit aici de la postul din Nigeria, şi când am vizitat Delta Dunării am fost cu adevărat uimit de diversitatea vieţii sălbatice din Delta Dunării şi să ştiu că o parte dintre păsările de acolo migrează în fiecare an în Africa, a fost pentru mine foarte emoţionant. Noi în Malaezia ne mândrim să fim printre primele 10 ţări la nivel mondial când este vorba despre biodiversitate, dar cred că şi România este binecuvântată. Aceasta poate fi una dintre atracţiile pentru care oamenii să vină în România. Şi am încercat să informez publicul din Malaezia despre faptul că România are multe lucruri de oferit şi în afară de o vizită la castelul lui Dracula.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
