Ambasadorul Bosniei la București: Problema nu este Republica Srpska, ci Oficiul pentru Înalta Reprezentanță

Vă prezentăm interviul pe care ambasadorul Dusko Kovacevik l-a acordat lui Balazs Barabas, realizatorul emisiunii „Pașaport diplomatic”.

Balazs Barabas: Trimisul intenaţional în Bosnia, Valentin Inzko, a spus într-un interviu recent că integritatea teritorială a fragilului stat balcanic Bosnia este ameninţată. Şi a arătat spre o retorică secesionistă a oficialilor bosniaci sârbi. Pe de altă parte, ambasadorul rus pentru ONU Vitaly Chiurkin a spus că raportul este făcut pe un ton alarmist şi că musulmanii bosniaci sunt răspunzători pentru tensiunile create. Deci, două puncte de vedere diferite.Care este realitatea acum în Bosnia Hertzegovina?

Excelența sa, ambasadorul Dusko Kovacevik: Din păcate este adevărat că OHR (Oficiul pentru Înalta Reprezentanţă) din când în când publică imagini greşite despre Bosnia Herţegovina. Şi cu aceste informaţii ei trimit mesaje foarte greşite şi negative despre Bosnia Herţegovina. Informaţiile nu sunt reale. OHR a fost înfiinţat după război în Bosnia Herţegovina şi principala lor activitate este interpretarea tratatului de la Dayton (tratatul care reglementa pacea din Bosnia). Trebuie să admit că OHR a făcut mai multe lucruri bune timp de câţiva ani după război. Dar acum, la 17 ani după conflict apare această întrebare: mai avem nevoie de OHR? În legătură cu acuzaţiile făcute de OHR, aş vrea să spun că politicienii Republicii Serbska repetă aproape în fiecare zi o propoziţie: am respectat şi vom respecta constituţia Bosniei Herţegovina, care este parte din tratatul de la Dayton, şi organizarea teritorială şi politică a Bosniei Herţegovina.

Cred că avem câteva întrebări mari în Bosnia Herţegovina: mai avem nevoie de OHR în Bosnia Herţegovina? Din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere al multor cetăţeni, problema nu este Republica Serbska, problema este OHR. Cum am spus, OHR a făcut multe lucruri bune după război. Dar acum, la 17 ani după război, trebuie să ne întrebăm, mai avem nevoie de aceste instituţii, mai avem nevoie de acest fel de reprezentare internaţională în Bosnia Herţegovina? În momentul de faţă cred că OHR este trecutul şi biroul Uniunii Europene din Bosnia Herţegovina este ceva foarte bun şi că politicienii din Republica Serbska şi Federaţia Bosnia Herţegovina vor sprijini în viitor.

Este o realitate că pentru mult timp politicienii bosniaci nu au avut voie să formeze un guvern. Asta înseamnă că sunt tensiuni în ţară, nu-i aşa?

Este adevărat. Dar aceasta este treaba politicienilor noştri. Ei trebuie să stea şi să discute împreună despre viitor şi despre Bosnia Herţegovina.Cred că acum în acest moment politicienii noştri admit că trebuie să lucreze împreună şi trebuie să discute despre ţară şi despre cele mai importante decizii legate de ţară. Din punctul meu de vedere acesta este un lucru bun. O să pierdem uneori, dar recunoaştem că în cele din urmă trebuie să stăm împreună şi să găsim soluţii pentru ţară.

Cine conturează politica externă a ţării şi care sunt principalele ţinte ale strategiilor?

În ceea ce priveşte situaţia politicii externe, situaţia este foarte clară. Conform constituţiei Bosnia Herţegovina, preşedinţia ţării este responsabilă pentru politica externă. Preşedinţia Bosnia Herţegovina are trei membri. Unul dintre ei este ales din Republica Serbska, este sârb, iar ceilalţi doi sunt aleşi din Federaţia Bosnia Herţegovina. Unul este croat şi unul bosniac. Este important să spunem că deciziile pe care ei le iau trebuie să întrunească un consens. Dacă nu este conses, membrii care nu sunt mulţumiţi de decizia preşedinţiei pot începe anumite proceduri parlamentare. Dar aş vrea încă o dată să subliniez că ceea ce este cel mai important este acest vot consensual. Trebuie să avem consens în Bosnia Herţegovina. Este ceva cum spuneaţi, din cauza structurii ţării, a complexităţii ţării şi a istoriei ţării, dar sunt multe exemple bune că putem ajunge la consens şi că putem să mişcăm ţara înainte. Prioritatea noastră principală în acest moment este integrarea europeană. Şi sper că foarte curând vom fi în postura de a depune statutul de candidat al Bosnia Herţegovina.

Aveţi un plan pus la punct pentru integrarea în Uniunea Europeană?

Da am avut o întâlnire foarte importantă, poate cea mai importantă întâlnire din acest an, între reprezentanţii Bosnia Herţegovina şi Uniunea Europeană. Această întâlnire a fost ţinută la Bruxelles în iunie anul acesta şi politicienii din Bosnia Herţegovina au acceptat condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească Bosnia Herţegovina în viitorul apropiat pentru a ajunge în poziţia în care să depună o aplicaţie credibilă pentru statutul de candidat. Sunt foarte optimist şi foarte pozitiv în legătură cu anumite aspecte.

Am vorbit până acum la nivel politic. Dar la nivelul oamenilor de rând, Bosnia recuperează după cei 3 ani de război intens, cu un număr de 100.000 de victime. Cum se face „împăcarea” la nivelul oamenilor de rând?

La 17 ani după război pot să spun că avem relaţii bune în interiorul Bosnia Herţegovina şi între cele 3 ţări (Serbia, Croaţia şi Bosnia Herţegovina). Legat de vecinii noştri au rămas câteva probleme deschise, legate de graniţe, proprietăţi, refugiaţi etc.. Dar este important că ne întâlnim şi că discutăm despre probleme şi că încercăm să găsim soluţii şi răspunsuri potrivite pentru probleme. Dar, pe de altă parte, sunt foarte multe lucruri bune în regiune. De pildă, cetăţenii noştri pot călători peste hotare, prin ţară, doar cu buletinul. Nu mai este nicio problemă legată de acest lucru. Este bine pentru viaţa de zi cu zi, pentru turism, pentru afaceri.

Înainte de a veni aici ca ambasador, aţi mai lucrat în România. Cum vedeţi evoluţia relaţiilor dintre România şi Bosnia, în această perioadă?

Aveţi dreptate. Am fost în România între 2003 şi 2007 şi pot să compar chiar şi perioada dintre 2001 şi 2012. Pot să spun că România a făcut progrese foarte mari. Este incredibil. În 2001 am venit cu maşina din Bosnia la Bucureşti şi de la graniţă, din Turnu Severin până la Bucureşti am venit pe drumuri foarte proaste. Acum aveţi drumuri excelente. Dar am auzit că nu doar între Turnu Severin şi Bucureşti, aveţi drumuri bune în toată ţara.

Dar nu autostrăzi.

Ştiu că sunt probleme cu autostrăzile, dar totuşi România a făcut ceva concret şi cu autostrăzile. Avem acum autostrada Bucureşti-Constanţa. Ştiu că de regulă oamenii au aşteptări mai mari. Dar din punctul meu de vedere, când compar situaţia cu 2001, sau chiar cu 2006, văd progrese uriaşe.

Aţi spus deja ce vă place în România. Dar ce nu vă place?

Din nou, dacă este să compar situaţia cu cea de acum 10 ani este foarte greu să spun ce nu-mi place. Am cunoscut câţiva străini care au venit în România şi spuneau de exemplu că Bucureştiul nu este curat. Dar dacă compar 2001 cu anul acesta, Bucureştiul este perfect. Şi credeţi-mă, credeţi-mă, chiar văd că acest oraş se străduie să fie mai bun. Nu este simplu, e un oraş mare, dar eu văd foarte multe îmbunătăţiri. Oraşul este curat acum. Din nou, poate fi şi mai bine, dar este curat. Poate pot spune că Bucureştiul ar trebui să facă ceva legat de trafic şi locurile de parcare. Acest lucru nu este în regulă pentru mine, dar din nou, înţeleg că o nouă parcare subterană a fost deschisă acum câteva zile. Asta înseamnă că oamenii care conduc acest oraş, care conduc această ţară, se gândesc la probleme şi încearcă să le rezolve. Şi acestea sunt lucruri concrete care rezolvă problemele.