Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi nu poate rămâne fără un răspuns, au avertizat luni mai mulţi miniştri de externe din Uniunea Europeană, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE) de la Luxemburg, scrie Agerpres.
Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas, care este şi reprezentantul preşedinţiei Consiliului UE, care împreună cu omologul său francez Jean-Yves Le Drian a propus săptămâna trecută noi restricţii contra Rusiei, a afirmat că ''acum este clar, obiectiv vorbind, că există o încălcare a Convenţiei privind armele chimice, una care nu poate rămâne fără consecinţe''.
În lumina concluziilor Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) conform cărora a fost folosit agentul neurotoxic Noviciok, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că ''este timpul potrivit pentru adoptarea rapidă a unor sancţiuni''.
''Şi, aşa cum poate vă amintiţi, chiar înainte de reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 21 septembrie, România, alături de Polonia, de Danemarca şi de statele baltice, au cerut sancţiuni, dacă Rusia nu desfăşoară o anchetă corectă, imparţială, transparentă şi cuprinzătoare cu privire la otrăvire şi dacă Rusia nu cooperează cu OIAC'', a spus Aurescu, potrivit Ministerului Afacerilor Externe român.
Potrivit ministrului român, numeroase state membre sprijină adoptarea unor sancţiuni contra Rusiei.
La rândul său, ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto a spus că este ''foarte important'' ca în reuniunea CAE de luni să se ajungă la un punct de vedere comun în cazul Navalnîi.
Aleksei Navalnîi, cunoscut pentru anchetele sale anticorupţie ce vizau elita politică rusă, s-a simţit rău pe 20 august în timp ce se întorcea cu o cursă aviatică din oraşul Tomsk spre Moscova şi a fost internat de urgenţă la Omsk, un alt oraş din Siberia, înainte de a fi evacuat spre Berlin, după lungi dispute între susţinătorii săi şi medicii ruşi.
În Germania s-a ajuns la concluzia că în cazul lui Aleksei Navalnîi a fost vorba despre o otrăvire cu Noviciok, o substanţă neurotoxică dezvoltată de fosta Uniune Sovietică în scopuri militare.
Moscova a respins această posibilitate, în pofida concluziilor în acest sens ale unor laboratoare din Germania, Franţa şi Suedia.
Editor : Iulia Iancu
