Rușii încearcă din nou să obțină controlul total asupra Donbasului și au pornit un asalt puternic în ultimele zile. Trupele ucrainene sunt angajate într-o confruntare „feroce” cu forţele rusești care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vuhledar, în sud-vestul Doneţkului, unde luptele s-au intensificat în ultimele zile. „În curând, Vuhledar ar putea deveni un nou succes foarte important pentru noi”, a declarat, vineri, Denis Puşilin, marioneta numită de Rusia la conducerea regiunii separatiste. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat „lupte feroce”, asigurând, totodată, că ruşii au fost respinşi.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
3 morți și 14 răniți după atacul cu rachetă din Kostiantinivka
ACTUALIZARE 18:30 Trei persoane au murit şi 14 au fost rănite în urma unui atac cu rachetă în oraşul Kostiantinivka din regiunea Doneţk, sâmbătă, potrivit autorităţilor locale. Victimele sunt doi bărbaţi, de 33 şi, respectiv, 36 de ani, precum şi o femeie de 70 de ani, care fugise din Herson după ocuparea oraşului, transmite Agerpres.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Racheta C-300, lansată de armata rusă de pe teritoriul ocupat al regiunii Doneţk, a căzut pe o baterie de garaje dintr-un cartier al oraşului Kostiantinivka. Suflul exploziei a distrus geamurile a sute de apartamente.
„Nu pot să îmi revin. Din blocul nostru nu a murit nimeni; totuşi sunt trei victime. E groaznic”, a declarat, pentru Agerpres, o femeie care locuieşte într-un din blocurile afectate de suflul exploziei.
Nadejda Hrihorivna are 65 ani, iar în momentul atacului cu rachetă plecase la un magazin din apropiere pentru a cumpăra o cuşcă pentru pisica sa.
„Noi tocmai ieşisem din casă. (...) Am decis să părăsim oraşul şi am mers să cumpărăm o cuşcă pentru pisică şi atunci s-a întâmplat. Eram aproape de casă. Scara noastră şi a doua scară au avut de suferit cel mai mult. Racheta a căzut în faţă între primul şi al doilea garaj”, a afirmat femeia.
Oraşul Kostiantinivka se află la aproximativ 25 de kilometri de teritoriile ocupate de trupele armatei ruse şi la 30 de kilometri de Kramatorsk, capitala temporară a regiunii Doneţk.
Moscova acuză armata ucraineană că a bombardat intenţionat un spital şi a ucis 14 oameni
Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a ucis 14 oameni şi a rănit alţi 24, bombardând un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Sâmbătă dimineaţa, „forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars”, în localitatea Novoaidar, în regiunea Lugansk, a afirmat armata rusă într-un comunicat.
Atacul „s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical”, precizează comunicatul.
Medicii din spital furnizau „de mai multe luni asistenţă medicală populaţiei civile, precum şi militarilor”, potrivit aceleiaşi surse.
„Un bombardament intenţionat împotriva unui spital civil cunoscut constituie fără îndoială o gravă crimă a regimului de la Kiev”, mai subliniază comunicatul.
Ucraina: Rusia pregătește un nou val de atacuri începând cu 24 februarie
ACTUALIZARE 15:50 Rusia pregătește un nou val de atacuri împotriva Ucrainei pe 24 februarie, la exact un an de la începutul invaziei pe scară largă a țării, potrivit secretarului Oleksii Danilov din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare. Acesta a spus vineri că statul invadator a testat capabilitățile de apărare ale Ucrainei de lângă Zaporojie, transmite Kyiv Independent.
Danilov a mai afirmat că trupele rusești au „primit sarcina” de a „merge dincolo” de teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk, care se află în estul Ucrainei.
Săptămâna trecută, Statul Major General al Ucrainei a confirmat că Rusia își continuă eforturile ofensive lângă Bahmut, regiunea Donețk și regiunea Zaporojie, desfășurând aviație suplimentară. În regiunea Zaporojie, mai mult de 25 de așezări au fost atacate de artilerie în zilele de 20 și 21 ianuarie.
Potrivit lui Danilov, următoarele luni ar putea fi foarte dificile pentru Ucraina, atâta timp cât Rusia își mărește ofensiva iar Ucraina așteaptă livrările armelor atât de necesare, care au fost recent promise de aliații occidentali.
Bloomberg a relatat vineri, citând oficiali, consilieri și alte persoane din jurul acestei chestiuni, că Kremlinul pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, în contextul în care caută să arate că armata sa poate relua inițiativa după luni de eșecuri.
Danilov spune însă că Rusia înțelege clar că șansele ei de a câștiga războiul împotriva Ucrainei sunt „zero”.
Cei care au vorbit pentru Bloomberg au spus că nici măcar dictatorul rus Vladimir Putin nu poate nega slăbiciunea armatei sale după ce a pierdut mai mult de jumătate din teritoriul ocupat după februarie 2022.
Regatul Unit: Rusia falsifică datele privind numărul morților pe front
ACTUALIZARE 14:02. Rusia falsifică propriile date privind numărul morților și răniților pe frontul din Ucraina, a afirmat, sâmbătă, ministerul britanic al apărării, într-un buletin informativ cu privire la situația de război.
Declaraţiile publice ale Rusiei sunt pline de dezinformare. Rușii au mințit și cu privire la numărul soldaţilor ucişi în urma loviturii forţelor de apărare ucrainene asupra unei pensiuni din Makeevka, în regiunea Doneţk, în noaptea Anului Nou.
Rusia a raportat moartea a 89 de soldaţi. Potrivit serviciilor de informaţii britanice, este foarte probabil să fi existat mai mult de 300 de victime. „După estimările noastre, cei mai mulţi dintre soldaţi au fost cel mai probabil ucişi sau daţi dispăruţi, mai degrabă decât răniţi”, se arată în raport.
Acest exemplu ilustrează „omniprezenţa dezinformării în anunţurile publice ruseşti”, subliniază ministerul britanic.
Inexactităţile ruseşti cu privire la numărul pierderilor sunt rezultatul unor minciuni aprobate de oficiali de rang înalt şi rapoarte false ale unor subordonaţi care vor să-şi minimalizeze propriile lipsuri din teama de a nu fi concediaţi.
Rareori Rusia a raportat vreun număr de pierderi. În cazul respectiv de Anul Nou, autorităţile ruse este posibil să fi fost forţate să furnizeze o cifră concretă a pierderilor în urma valului de critici din partea bloggerilor militari la adresa comandanţilor ruşi.
Ministerul britanic al apărării publică zilnic informaţii despre cursul războiului în Ucraina de la începutul atacului Rusiei cu 11 luni în urmă. La rândul său, Rusia acuză Regatul Unit de o campanie de dezinformare.
Armata ucraineană a respins atacuri ale rușilor în zone din 12 localități din Lugansk și Donețk
ACTUALIZARE 13:45. Unităţi ale forţelor de apărare ucrainene au respins, în ultimele 24 de ore, atacurile invadatorilor ruşi în perimetrul a 12 aşezări din regiunile Lugansk şi Doneţk, în estul Ucrainei, a informat, sâmbătă, Statul Major General al armatei ucrainene, citat de agenţia de presă oficială Ukrinform.
„În ultimele 24 de ore, ocupanţii ruşi au lansat 10 atacuri cu rachete, dintre care unul asupra infrastructurii energetice din Zaporojie şi 26 de lovituri aeriene, precum şi 81 de tiruri din sisteme de lansare de rachete multiple, în special, asupra unor ţinte civile din oraşul Oceakovo. Există morţi şi răniţi", menţionează Statul Major într-un comunicat postat pe Facebook.
Există riscul de noi atacuri aeriene şi cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei, avertizează Statul Major ucrainean.
Inamicul continuă să efectueze acţiuni ofensive în direcţiile Bahmut, Avdeevka şi Novopavlovsk, în timp ce se apără în direcţiile Kupiansk, Liman, Zaporojie şi Herson, potrivit înaltului comandament militar ucrainean.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Autorităţile ucrainene au anunţat, sâmbătă, că un atac rusesc împotriva oraşului Kostiantinivka, din regiunea Doneţk s-a soldat cu trei morţi şi cel puţin doi răniţi.
„Trei civili au fost ucişi şi cel puţin doi au fost răniţi într-un atac cu rachetă al ocupanţilor ruşi în această dimineaţă la Kostiantinivka”, a raportat Pavlo Kirilenko, guvernatorul ucrainean al regiunii aflate sub control parţial prorus, pe contul său Telegram.
„Ruşii au tras asupra unei zone rezidenţiale şi au avariat patru clădiri de apartamente, un hotel, garaje şi maşini civile”, a adăugat el, menţionând că acţiunile de salvare nu au fost încă încheiate.
Potrivit lui, echipe de salvare şi oficiali din poliţie se află la faţa locului pentru a „documenta cu atenţie încă o crimă a ocupanţilor ruşi”.
Anterior, Kirilenko declarase că patru persoane au fost ucise şi cel puţin şapte au fost rănite în urma loviturilor ruse din ultimele 24 de ore în regiunea Doneţk, scena unor lupte grele.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat, vineri, că situaţia de pe frontul Doneţk continuă să fie „extrem de gravă”, unde Rusia îşi intensifică ofensiva pe fondul invaziei sale pe scară largă, lansată în februarie trecut.
„Ocupanţii nu doar ne atacă poziţiile, ci şi distrug în mod deliberat şi metodic oraşele şi satele din jurul lor”, a subliniat preşedintele Zelenski în discursul său zilnic către populaţie.
Olaf Scholz le cere germanilor să aibă încredere în decizia guvernului său de a trimite tancuri Ucrainei
ACTUALIZARE 13:20. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, le-a cerut germanilor, sâmbătă, să aibă încredere că decizia guvernului său de a trimite tancuri Leopard 2 Ucrainei este cea corectă și a spus că deciziile sunt luate mereu având în atenție securitatea țării. Scholz a recunoscut că mulţi cetăţeni sunt „foarte îngrijoraţi„” pentru că vor ca războiul din Ucraina „să nu se apropie” şi ca guvernul german „să nu-şi piardă cumpătul”, a spus el într-o înregistrare video programată şi difuzată în ziua în care pleacă într-un turneu în America Latină.
„Aveţi încredere în guvern! Credeţi-mă şi pe mine! Luăm decizii care întotdeauna sunt examinate şi coordonate la nivel internaţional”, a subliniat cancelarul german în legătură cu decizia anunţată în această săptămână.
Scholz a spus că de la începutul invaziei rusești în Ucraina, guvernul său s-a ghidat după trei linii principale: să facă „orice este necesar” pentru a sprijini Ucraina, să evite o escaladare - întrucât „nu poate exista război între Rusia şi NATO” - şi, în cele din urmă, să acţioneze în coordonare cu aliaţii Germaniei, în special cu SUA.
Livrarea tancurilor de luptă, care urmează deciziilor anterioare de a livra obuziere, sisteme de apărare antiaeriană şi blindate uşoare, se conformează de asemenea acestor trei principii, a afirmat el. „Obiectivul nostru este clar: Rusia nu poate să schimbe graniţele prin forţă şi să iasă basma curată”, a subliniat cancelarul german.
„Vă promit că ţinem cont întotdeauna de securitatea Germaniei”, a ţinut să-i liniştească Scholz pe germani. Potrivit unui sondaj publicat vineri de postul public ZDF, 54% dintre cetăţenii germani consideră că decizia de a trimite tancuri de luptă în Ucraina este corectă, faţă de 38% care se opun, rezultat similar cu cel din sondajele publicate în cursul săptămânii trecute.
În timp ce sprijinul pentru trimiterea de armament în Ucraina este deosebit de mare în rândul alegătorilor Verzilor, simpatizanţii AfD şi ai formaţiunii de stânga Die Linke se opun în special.
--
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
La 150 km de Bahmut, acest oraş minier care avea 15.000 de locuitori înaintea invaziei rusești, confruntări „serioase, brutale” au loc şi trupele ruse s-au „implantat în sud-estul şi estul localităţii”, a afirmat un responsabil al autorităţilor proruse din regiunea Doneţk, Ian Gagin.
„Inamicul caută, de fapt, să repurteze un succes în acest sector, dar nu reuşeşte să-l obţină datorită eforturilor forţelor de apărare ale Ucrainei”, afirmase Cerevatîi la televiziune. „Inamicul exagerează şi reuşita sa este un eufemism”, a continuat el, concluzionând: „În faţa pierderilor sale, inamicul dă înapoi”.
„Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
Ucraina a anunţat, în această săptămână, că soldaţii ruşi, în superioritate numerică, îşi intensificaseră atacurile în est, în special la Vuhledar şi Bahmut, ultima localitate fiind ţinta lor de mai multe luni.
O nouă ofensivă rusă este în pregătire pentru 24 februarie, la împlinirea unui an de la declanşarea invaziei, a declarat Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare al Ucrainei. „Ei se pregătesc acum pentru a activare maximală şi ei cred că vor avea reuşite până la acea dată”, a declarat el pentru Radio Svoboda.
Acest nou val al ofensivei în pregătire pentru 24 februarie „nu este un secret”, a adăugat el.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului din SUA, Rusia încearcă „să disperseze” forţele ucrainene cu scopul de a „crea condiţiile unei operaţiuni ofensive decisive”.
Militari ruşi şi mercenari ai grupului paramilitar Wagner au cucerit recent Soledar, la nord de Bahmut, un prim succes după luni îndelungate de lupte şi o serie de înfrângeri pentru Kremlin.
„Ruşii avansează, există tiruri constante, noapte şi zi, încearcă să găsească puncte slabe în apărarea noastră”, a declarat pentru AFP, citat de Agerpres, Iuri, un soldat ucrainean de 44 de ani, într-o tranşee de la Bahmut. Tot în est, la Ceasiv Iar, două persoane au fost ucise vineri şi alte cinci rănite de tiruri ale artileriei ruse, au semnalat autorităţile locale. Mai în nord, în regiunea Harkov, bombardarea satului Dvoricina a făcut alţi doi morţi, a anunţat preşedinţia ucraineană.
Oraşul Herson a fost, de asemenea, ţinta obuzelor ruseşti, potrivit aceleiaşi surse. Rusia a mobilizat sute de mii de rezervişti şi de puşcăriaşi pentru a încerca să străpungă liniile ucrainene şi să cucerească restul Donbasului, vastă zonă industrială din estul Ucrainei.
În acest context, preşedintele Volodimir Zelenski a salutat decizia anunţată de Polonia de a livra ţării sale 60 de tancuri suplimentare, dintre care jumătate va fi o versiune modernizată a tancului T-72 sovietic, după cele 14 Leopard 2 de fabricaţie germană deja promise.
Paralel, guvernul belgian s-a angajat să acorde Ucrainei noi finanţări, în special prin livrări de rachete, mitraliere, muniţii şi vehicule blindate.
În ceea ce priveşte aviaţia ucraineană, aceasta a apreciat, vineri, că aparate F16 de fabricaţie americană „ar putea fi cel mai bun candidat” pentru „a deveni singurul tip” de avion polivalent în flota sa, potrivit purtătorului său de cuvânt Iuri Ignat.
Preşedintele ucrainean solicită avioane de vânătoare şi rachete cu rază lungă de acţiune, adică arme pe care ţările occidentale au refuzat până în prezent să le furnizeze.
La rândul său, Uniunea Europeană a decis să-şi prelungească cu şase luni sancţiunile impuse Rusiei când aceasta a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi pregăteşte noi măsuri împotriva Kremlinului.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat, totuşi, vineri, că el va continua „să vorbească cu Rusia”.
Italia: Dacă tancurile rusești intră în Kiev, începe Al Treilea Război Mondial
Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe „Al Treilea Război Mondial”, a declarat, vineri, ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema „Perspective europene pentru o apărare comună”.
Guido Crosetto a făcut această declaraţie, difuzată de presa italiană, după o întâlnire cu omologul său francez, Sebastien Lecornu, la reuniunea care s-a axat pe sprijinul necesar Ucrainei şi pe apărarea flancului estic al NATO, conform unui comunicat publicat, ulterior, de ministerul italian al apărării.
Potrivit ministrului italian, cel de-Al Treilea Război Mondial ar putea începe „în momentul în care tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev” şi deci „la frontierele Europei”. „A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-Al Treilea Război Mondial”, a subliniat Crosetto.
Citește mai departe AICI
Fostul consilier al lui Putin care îi scria discursurile dezvăluie cum va sfârși regimul de la Kremlin
Un fost consilier al Kremlinului a avertizat că în timp ce Moscova își continuă invazia sângeroasă a Ucrainei, situația politică din Rusia se îndreaptă înspre o lovitură de stat militară, scrie The Daily Beast.
Abbas Galliamov, fostul scriitor de discursuri al lui Vladimir Putin, a spus că în Rusia toate condițiile sunt prezente pentru izbucnirea unei revolte în toată regula. „Cu cât războiul se prelungește mai mult, cu atât devine mai clară inutilitatea sa”, a scris Galliamov într-un articol pentru publicația de opoziție Mojem Obiasnit.
Publicul din Rusia a început în mare parte să își dea seama că visul Kremlinului de a răsturna „regimul” de la Kiev nu se va realiza, notează Galliamov, iar premiul de consolare – teritoriile ucrainene recent anexate ilegal de Rusia – nu câștigă aprecierea nimănui.
Disputele se înmulțesc și în cadrul armatei, potrivit fostului consilier - „[șeful Wagner] Prigojin a discreditat regimul în ochii ofițerilor prin retorica sa, iar furia îndreptată împotriva autorităților care îi permit unui criminal să îi calce în picioare devine tot mai puternică.”
Citește mai departe AICI
Propagandiștii lui Putin cer ca Rusia să înarmeze Coreea de Nord și Iran ca să atace Occidentul
Echipa de propagandă a Kremlinului a propus ca Rusia să înarmeze Iranul și Coreea de Nord pentru a ataca Occidentul, o măsură care, în opinia lor, ar fi în oglindă cu ajutorul militar acordat de țările vestice Ucrainei. Propagandiștii lui Putin par să facă abstracție de faptul că Rusia are probleme cu dotarea trupelor sale în Ucraina și cumpără drone-kamikaze din Iran și - potrivit serviciilor de informații americane - rachete și obuze de artilerie din Coreea de Nord.
Margarita Simonian, redactorul-șef al postului Russia Today și unul dintre cei mai duri propagandiști ai Kremlinului, a declarat în cadrul unei emisiuni tv că țările occidentale „înarmează inamicul nostru, nu-i așa?”, făcând trimitere la ajutorul militar oferit de aliații NATO Ucrainei.
„Dar ele (țările occidentale - n.r.) nu au dușmani? Ce cred talibanii, oare ei nu au nevoie de nimic? Poate putem să ajutăm Iranul cu ceva? De ce are nevoie Iranul? Ce le putem oferi? Dar Coreea de Nord? Putem face ceva pentru ei? (...) Ar trebui să fie un început foarte rapid, urmat de o continuare și un final foarte clar”, a spus Margarita Simonian la postul Rusia-1, în aprobările lui Vladimir Soloviov, un alt propagandist de top al Kremlinului.
Retorica propagandei ruse face însă abstracție de problemele pe care le întâmpină Rusia pe frontul din Ucraina, unde se confruntă cu o proastă dotare a propriilor forțe. Dincolo slaba echipare și armamentul învechit cu care își trimite soldații să lupte, Rusia are probleme și cu muniția.
Serviciile de informații americane au obținut date potrivit cărora Rusia a cumpărat milioane de rachete și obuze de artilerie din Coreea de Nord, pentru a le folosi în războiul din Ucraina. M mult, oficialii serviciilor de informații americane cred că rușii ar putea încerca să cumpere și alte echipamente militare nord-coreene, în viitor.
Cât despre dronele Shahed cumpărate din Iran, ele au devenit unul dintre principalele mijloace cu care Rusia terorizează populația civilă din Ucraina. Chiar dacă dronele-kamikaze, lansate în număr mare asupra infrastructurii civile din Ucraina, sunt adesea doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană, ele au un efect puternic asupra populației civile din Ucraina.
Editor : Adrian Dumitru
