Zeci de lideri europeni se reunesc, începând de joi, la Granada, în sudul Spaniei, pentru a discuta chestiuni care privesc marea familie europeană. Pe agenda întâlnirii se află războiul din Ucraina, migrația, dar și o reformă a UE care pare, în acest moment, că bate pasul pe loc din cauza altor probleme mai importante: extinderea Uniunii Europene. Planul ar fi ca noi state să fie primite în blocul european până în 2030.
Printre alte subiecte care țin agenda europeană în acest moment, liderii celor 27 de state membre UE vor încerca să găsească un consens și pentru un calendar de aderare la UE pentru alte țări care așteaptă intrarea în blocul european, scrie Reuters.
UE se pregătește de ceva vreme pentru extindere și ar vrea să primească noi membri până în 2030. Analiștii cred că e aproape imposibil ca acest termen să fie respectat, din cauza disputelor interne din interiorul UE și lipsei de consens în chestiuni mult mai importante.
Iată, mai jos, o listă cu țările care-și doresc să adere la Uniunea Europeană.
Turcia, statut de țară candidată din 1999
Deși încă este oficial țară candidată, adică doar pe hârtie, discuțiile de aderare ale Turciei cu UE au fost de mult înghețate, în mare parte din cauza preocupărilor legate de drepturile omului și politicile publice, sub președintele Erdogan.
Intrarea în UE pentru țara de 85 de milioane de locuitori nu face parte în prezent din dezbaterea politică.
De altfel, președintele Turciei a anunțat că nu va participa la summit-ul CPE pentru că e bolnav. Este a doua oară anul acesta când anulează evenimente politice invocând motive de sănătate.
Macedonia de Nord, candidată din 2005
Statul e pe drumul către UE din 2003 și are un Acord de Stabilizare și Asociere - un cadru individual de relații personalizat - din 2004. I s-a dat undă verde pentru discuțiile de aderare în 2020, după ce și-a schimbat numele din Macedonia în Macedonia de Nord, pentru a satisface sensibilităţile greceşti.
Dar discuțiile nu au început încă serios, din cauza obiecțiilor Bulgariei.
Muntenegru, candidată din 2010
Mica țară balcanică a solicitat aderarea la UE în 2008. Discuțiile de aderare au început în 2012 și de atunci au fost deschise 33 de capitole de negocieri - domenii în care candidatul trebuie să arate că îndeplinește cerințele UE - și trei dintre acestea au fost finalizate provizoriu.
Serbia, candidată din 2012
Țara a fost identificată ca un potențial candidat în 2003 și are un Acord de Stabilizare și Asociere cu UE din 2013. Discuțiile de aderare au început un an mai târziu și până acum au fost deschise 22 dintr-un total de 35 de capitole de negocieri.
Doar două dintre ele sunt finalizate.
Albania, candidată din 2014
Țara are statut de potențial candidat din 2003 și a solicitat în 2009 să devină membră a UE.
Guvernele UE au acordat Albaniei statutul de candidat în 2014. Discuțiile de aderare au început oficial în 2022, după ce Albania a îndeplinit condițiile privind reforme în sistemul judiciar, combaterea corupției și crimei organizate, serviciile de informații și administrația publică.
Dar discuțiile nu au început încă serios, deoarece UE a cuplat cererea de aderare a Albaniei cu cea a Macedoniei de Nord, ceea ce înseamnă că ambele depind acum de decizia Bulgariei.
Republica Moldova, candidată din 2022
UE are un acord de asociere cu vecinii de peste Prut, acord care include și o zonă de liber schimb din 2016.
Pentru a progresa către începerea discuțiilor de aderare, Comisia Europeană a cerut Moldovei să-și reformeze sistemul judiciar, să pună capăt corupției și crimei organizate, să scape de oligarhi, să reformeze administrația publică și finanțele, dar și să vină cu politici concentrate pe societatea civilă și pe respectarea drepturilor omului.
Ucraina, candidată din 2022
Kievul a solicitat aderarea la UE la câteva zile după ce Ucraina a fost invadată de Rusia, în februarie 2022, și i s-a acordat statutul de candidat în iunie anul trecut.
Relațiile UE-Ucraina datează de aproape 30 de ani - UE a semnat un Acord de parteneriat și cooperare cu Ucraina în 1994, care a intrat în vigoare în 1998. În 2004, Ucraina a devenit un partener prioritar al UE, după ce „Revoluția portocalie” împotriva fraudei electorale și a corupției a semnalat că se află pe calea integrării în UE.
În 2014, președintele pro-rus Viktor Ianukovici a refuzat să semneze un acord de asociere și comerț cu UE, declanșând ample proteste de stradă, cunoscute drept revoluția Maidan. Acordul de asociere și comerț cu UE a intrat în vigoare în 2017.
Bosnia și Herțegovina
Țara a fost identificată ca un potențial candidat în 2003 și are un Acord de Stabilizare și Asociere cu UE din 2015.
Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016 și a primit statutul de țară candidată în decembrie 2022, cu condiția să ia măsurile recomandate pentru a consolida statul de drept, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, gestionarea migrației și drepturile fundamentale.
Georgia și Kosovo așteaptă statutul de candidat
În cazul Georgiei, solicitarea de aderare la UE a fost depusă în 2022. Guvernele UE au declarat că vor acorda Georgiei statutul de candidat odată ce Tbilisi vine cu reforme legate de statul de drept, independența instanțelor și libertatea presei.
Din 2016, UE și Georgia au încheiat un acord de asociere care acoperă comerțul.
Tot în 2022 a cerut statul de candidat și Kosovo. Bruxelles-ul a susținut perspectiva unei perspective UE pentru Kosovo încă din 2005, chiar înainte de declarația de independență a țării față de Serbia în 2008.
Dar nu toate țările UE recunosc Kosovo ca stat independent.
Din 2016, UE are un Acord de stabilizare și asociere cu Kosovo, care servește drept bază pentru intenția de aderare.
The Guardian scria recent că extinderea UE, pentru a include nouă țări noi, inclusiv Ucraina și Moldova, ar costa statele Uniunii mai mult de 256 de miliarde de euro. De asemenea, se estimează că multe țări se vor transforma din receptori financiari în contributori - mai multe despre calculele financiare AICI.
Editor : Ciprian Ioana
