Liderii europeni au făcut marți apel la țările africane să nu cadă într-o campanie de propagandă condusă de Kremlin, care descrie o criză alimentară globală iminentă ca urmare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, scrie Politico Europe.
Africa și Orientul Mijlociu riscă să fie grav afectate de incapacitatea Ucrainei de a-și expedia recoltele masive de cereale din Marea Neagră, dar președintele rus Vladimir Putin a acuzat în mod repetat Occidentul că este responsabil pentru întreruperea aprovizionării globale cu cereale și îngrășăminte.
Liderul de la Kremlin și-a reiterat mesajul sâmbăta trecută, când le-a spus președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Olaf Scholz că rupturile din rețelele alimentare ar trebui puse pe seama țărilor occidentale, mai degrabă decât pe invazia sa în Ucraina.
La un summit al Consiliului European de marți de la Bruxelles, liderii UE au respins această afirmație și au insistat că Moscova este de vină pentru blocarea cerealelor în portul Odesa.
„Este o dezinformare completă din partea Rusiei, singurul motiv pentru care ne luptăm acum cu o criză alimentară este din cauza acestui război brutal și nejustificat împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reporterilor, în urma unei întâlniri cu șefii de stat şi de guvern din UE.
„Vreau să fiu foarte clară, nu avem sancțiuni pentru alimente și produse agricole, nici sancțiuni în acest sens”, a adăugat șefa executivului comunitar, menționând că exportul de îngrășăminte rusești către țările din afara UE nu este afectat de sancțiunile de la Bruxelles.
Premierul italian Mario Draghi a avertizat, de asemenea, împotriva riscului ca propaganda lui Putin să capete amploare în Africa. „Câștigarea bătăliei pentru securitatea alimentară pentru Africa este importantă și din punct de vedere strategic, pentru că teza care este răspândită acum face referire la faptul că o posibilă foamete ar depinde de sancțiuni”, a declarat Draghi într-o conferință de presă după summit.
Multe țări africane „nu sunt de partea Occidentului, le-ați văzut voturile la ONU, majoritatea s-au abținut”, a spus Draghi, adăugând că „dacă pierdem războiul pentru securitatea alimentară, nu va exista niciodată speranță că aceste țări pot veni de partea noastră, pentru că se vor simți în mod natural trădate”.
Impactul războiului din Ucraina asupra aprovizionării cu alimente la nivel global, în special în Africa, a fost unul dintre subiectele discutate marți de liderii UE. Având în vedere acest lucru, președintele Senegalului Macky Sall li s-a alăturat liderilor europeni prin videoconferință. El este, de asemenea, președintele Uniunii Africane.
Potrivit unui oficial al UE care este la curent cu discuțiile din cadrul întâlnirii, Macron le-a spus liderilor că Africa ar trebui „să fie vigilentă și să nu cadă în capcana dezinformării ruse”.
Conform aceluiași oficial, care a refuzat să-și dezvăluie identitatea, Sall le-a spus liderilor că deficitul de îngrășăminte și provizii de alimente în Africa este „foarte grav și alarmant” și a avertizat că narațiunea Rusiei, care dă vina pe UE, „este deja acolo” în Africa. Sall a mai spus că plănuiește să discute această problemă în mod direct cu Putin.
„Am pledat pentru o încetare a focului, pentru încetarea războiului și pentru eliberarea tuturor produselor alimentare... pentru ca lumea să nu cunoască foamete după doi ani de COVID și aproape trei luni de război”, a mai declarat Sall potrivit Reuters.
Sall a ridicat și problema plăților pentru aprovizionarea cu alimente, care sunt împiedicate de excluderea unor bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT.
Citește și: Putin vrea să colaboreze cu Turcia pentru a debloca exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră
Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron „au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse”, se arată într-un comunicat al guvernului german, citat de Agerpres. Macron şi Scholz i-au spus lui Putin că este nevoie să „vină la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi să găsească o soluţie diplomatică a conflictului”.
Convorbirea a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali. Cei doi lideri occidentali i-au cerut dictatorului rus să găsească căi de a ameliora situația gravă în care se găsește populația civilă din Ucraina invadată de cotropitorii ruși.
În cursul discuţiei a fost abordată şi „situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus”, guvernul german menţionând că „Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă”.
Citește și: ONU: 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina din cauza războiului
„Putin s-a angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive”, adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra „rolului central” pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor.
Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Ucraina este de asemenea un exportator major de porumb, orz, ulei de floarea-soarelui şi ulei de rapiţă, în timp ce Rusia şi Belarus - ţară care a sprijinit agresiunea rusă contra Ucrainei şi este de asemenea vizată de sancţiunile occidentale - exportă împreună peste 40% din îngrăşămintele pe bază de potasiu la nivel mondial.
Citește și: Kremlinul spune că va găsi soluții pentru exportul îngrășămintelor și cerealelor rusești, în ciuda sancțiunilor
Editor : Marco Badea
