Liderii UE au opinii diferite despre strategia de apărare comună europeană. De ce este Emmanuel Macron principalul susținător al ideii
Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să depăşească diviziunile legate de oportunitatea dezvoltării unei forţe de apărare independente, în pofida indignării provocate de retragerea haotică a forţelor occidentale din Afganistan şi a noii ofensive a Franţei după excluderea ei dintr-un pact geostrategic american, potrivit unei analize Reuters.
Preşedinţii şi şefii de guverne din statele membre ale UE, care s-au reunit marţi seară la un dineu în cadrul summitului informal de la Brdo (Slovenia), au avut poziții divergente deja cunoscute în cadrul discuțiilor. Țările din Europa de Est au rămas susţinătoare ale consolidării NATO în faţa Rusiei, în timp ce statele din Europa de Vest, în frunte cu Germania, Franţa, Italia şi Spania, au pledat pentru o capacitate europeană mai robustă, au declarat doi diplomaţi europeni care au participat la discuții.
Uniunea Europeană trebuie să fie mai responsabilă în fața crizelor
Înaintea dineului cu uşile închise de la castelul din Brdo, localitate situată la circa 30 de kilometri est de Ljubljana, preşedintele francez Emmanuel Macron le-a declarat jurnaliştilor că blocul comunitar trebuie să facă mai mult pentru a gestiona crizele care sunt și care apar la frontierele sale, precum şi să fie mai responsabil în privinţa propriei securităţi.
Miercuri, conducătorilor UE li se vor alătura şase lideri din Balcani - Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord, Kosovo şi Albania - ca parte a strategiei blocului comunitar pentru crearea unui „cerc de prieteni”, din sud-estul Europei până în Africa de Nord, transmite Agerpres.
„Noi, europenii, trebuie să fim clari în ce ne priveşte. Ce este important pentru securitatea noastră, frontierele noastre, independenţa noastră?”, a declarat Macron, care a pus la îndoială fiabilitatea protecţiei americane a Europei înainte de disputa de luna trecută cu privire la Pactul Indo-Pacific.
Divergențele transatlantice au fost declanşate luna trecută de negocierea în secret de către SUA a unui acord militar, cunoscut sub numele AUKUS, împreună cu Australia şi Marea Britanie pentru contracararea Chinei, ceea ce a dus la anularea unui mega-contract privind livrarea a 12 submarine franceze convenţionale Australiei.
Ulterior, după o convorbire telefonică între preşedintele francez Emmanuel Macron și președintele american Joe Biden, tensiunile s-au mai ameliorat, iar liderul de la Palatul Elysee și-a trimis înapoi ambasadorul la Washington după ce omologul său de la Casa Albă a recunoscut că o consultare a Franţei înainte de anunţarea pactului de securitate cu Australia ar fi prevenit o dispută diplomatică.
De asemenea, a fost anunțat faptul că cei doi lideri se vor întâlni la reuniunea G20 la Roma, programată să aibă loc pentru 30 şi 31 octombrie.
Care este pledoaria susținătorilor apărării comune europene
Susţinătorii unei apărări europene mai puternice susțin că avertismentele sunt numeroase. „Pivotarea spre Asia a SUA, ieşirea Marii Britanii din UE, doctrina America First a fostului preşedinte american, Donald Trump, care a subminat priorităţile UE, statele eşuate la frontiera Europei, dar şi o Rusie din ce în ce mai agresivă” reprezintă provocări cu care UE trebuie să se confunde.
În pofida progreselor realizate în construirea unui fond de apărare comun pentru dezvoltarea împreună de armament, UE încă nu şi-a desfăşurat grupurile sale tactice la nivel de batalion în caz de criză.
„Dezbaterea dintre liderii europeni a fost dacă, din punct de vedere al forţei, ar trebui să alegem între puterea noastră economică sau cea militară”, a declarat un înalt responsabil al UE, referindu-se la rolul Uniunii Europene în calitatea sa de cel mai important donator de ajutoare şi bloc comercial din lume.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
