Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au atras atenţia Londrei, sâmbătă, că "cele două părţi" trebuie să aplice acordul privind Brexit-ul, în cadrul unei întâlniri cu Boris Johnson pe fondul tensiunilor în legătură cu Irlanda de Nord. De cealaltă parte, premierul britanic le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de "pragmatism".
"Cele două părţi trebuie să aplice ceea ce au convenit. Unitatea UE pe acest subiect este totală", au transmis cei doi lideri ai UE, în postări separate şi identice pe Twitter.
Von der Leyen şi Michel au mai precizat că măsurile adoptate pentru Irlanda de Nord vor permite "menţinerea" păcii în această provincie britanică.
De cealaltă parte, premierul britanic Boris Johnson le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de "pragmatism" şi de "compromis" în privinţa dispoziţiilor post-Brexit pentru Irlanda de Nord, pentru a fi găsită rapid o soluţie, a spus purtătorul său de cuvânt, după o serie de întâlniri pe care şeful guvernului de la Londra le-a avut în contextul reuniunii G7.
Boris Johnson "şi-a exprimat clar dorinţa de pragmatism şi de compromis din partea tuturor, dar a subliniat că protejarea Acordului din Vinerea Mare este primordială", a precizat Downing Street.
Emmanuel Macron îi cere lui Johnson să îşi respecte "cuvântul dat"
Premierul britanic s-a mai întâlnit și cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi liderii UE, Ursula von der Leyen şi Charles Michel
Emmanuel Macron i-a cerut sâmbătă premierului britanic Boris Johnson să îşi respecte "cuvântul dat europenilor" în cadrul Brexit-ului, pe fondul tensiunilor din Irlanda de Nord, a transmis preşedinţia franceză, relatează AFP, citată de Agerpres.
Şeful statului francez s-a declarat "pregătit" pentru o relansare a relaţiilor franco-britanice, dar "a subliniat că acest nou angajament presupune ca britanicii să îşi respecte cuvântul dat europenilor şi cadrul definit de acordurile privind Brexit-ul", a precizat Palatul Elysee după o întâlnire între cei doi lideri în marja summitului G7.
Subiectul care umbreşte summitul G7
Dosarul privind Irlanda de Nord şi dispoziţiile comerciale speciale prevăzute pentru această provincie britanică după Brexit afectează relaţiile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
Subiectul umbreşte summitul G7 care se desfăşoară până duminică în sud-vestul Angliei, unde liderii marilor puteri şi ai UE încearcă să ofere imaginea unui front unit care vrea să dinamizeze din nou multilateralismul pentru a favoriza relansarea post-pandemică şi pentru a lupta împotriva încălzirii climatice.
Citește și: Ce este “Războiul cârnaților” și de la ce a pornit
De când Marea Britanie a finalizat ieșirea sa greoaie din UE anul trecut, relațiile cu Bruxelles s-au deteriorat și mai mult, ambele părți s-au acuzat reciproc de rea credință în ceea ce privește parte din acordul lor comercial care reglementează mișcările de bunuri către Irlanda de Nord, potrivit Reuters.
Din cauza Brexit, Marea Britanie (Anglia, Scoția și Țara Galilor) nu mai intră sub jurisdicția legilor UE. Însă, Irlanda de Nord trebuie să facă acest lucru, pentru că împarte o graniță pe pământ cu Republica Irlanda, care este membru UE.
De ce a fost nevoie de un acord Brexit pentru Irlanda de Nord
În timpul negocierilor pentru Brexit, toate părțile au căzut de acord că protejarea Acordului din Vinerea Mare este o prioritate absolută. A însemnat păstrarea frontierei pe pământ dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord deschisă și evitarea unei noi infrastructuri precum camere și puncte de control la frontieră.
Acest lucru a fost ușor de menținut când atât Irlanda de Nord cât și Republica erau parte din UE. Însă, un nou acord a fost necesar după Brexit, pentru că UE impune ca anumite bunuri să fie inspectate atunci când ajung dintr-o țară non-UE, în vreme ce unele produse nu sunt admise deloc la intrare.
Așa că UE și Regatul Unit au negociat Protocolul din Irlanda de Nord, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021.
Cum funcționează Protocolul Irlandei de Nord
În cadrul protocolului, Irlanda de Nord continuă să respecte multe reguli UE. Aceasta înseamnă că frontiera o pot trece camioane fără a fi verificate. Însă, Anglia, Scoția și Țara Galilor nu mai respectă acele reguli, ceea ce duce la o "graniță" reglementată între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Inspectarea produselor are loc la porturile din Irlanda de Nord și, de asemenea, trebuie completate documente vamale.
Acest lucru a atras critici că a fost creată efectiv o frontieră pe Marea Irlandei.
Noul sistem a început mai greu. UE a declarat în februarie că punctele de control nu erau pe deplin operaționale iar unele bunuri intrau în Irlanda de Nord fără a fi controlate adecvat.
Separat față de perioada de grație de șase luni pentru cărnuri reci, supermarketurilor le-au fost acordate o perioadă de grație de trei luni unde regulile de control al produselor alimentare, precum laptele și ouăle, nu erau aplicate. Aceasta a fost aplicată pentru a le acorda timp să se adapteze și să asigure stocurile necesare. Însă, au existat și întreruperi la începutul anului cu anumite tipuri de produse proaspete ce lipseau de pe rafturi.
În martie, Regatul Unit a decis singur să extindă perioada de grație până în octombrie și a anunțat ulterior acțiuni similare, pentru a face mai ușor comerțul cu pachete și plante din Marea Britanie către Irlanda de Nord.
UE a declarat anterior că decizia Regatului Unit de a extinde perioada de grație încalcă legislația internațională. Și a lansat o acțiune în instanță care s-ar putea încheia cu amenzi mari față de Regatul Unit, impuse de Curtea de Justiție a UE.
Editor : Georgiana Marina
