Galerie Foto La un an de la asaltul asupra Capitoliului din SUA, americanii rămân divizați. 65 de milioane încă mai cred minciunile lui Trump
Joi se împlinește un an de la asaltul Capitoliului SUA, când partizanii lui Donald Trump au încercat pe 6 ianuarie 2021 să blocheze prin forță ratificarea de către Congresul american a victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Niciun alt eveniment politic recent nu a suscitat opinii atât de împărțite printre americani. La un an după atacul violent de la Capitoliu, americanii își fac griji pentru democrație, iar sondajele arată că aproape o treime dintre ei consideră că folosirea forței poate fi uneori justificată pentru apărarea unor idei.
Anul 2021 va fi amintit pentru un eveniment fără precedent în istoria SUA: asaltul din 6 ianuarie asupra Capitoliului de către susținătorii președintelui Donald Trump în încercarea de a bloca certificarea rezultatelor alegerilor din 2020.
Insurecția nu a reprezentat un atac asupra unei clădiri, ci asupra Congresului însuși. Membrii săi erau în ședință și au fost nevoiți să oprească lucrările și să suspende procedura formală de vot. Unii dintre ei s-au ascuns sub scaune, alții prin birouri, iar iar clădirea a fost evacuată de urgență, notează publicația The Conservation.
Cinci persoane au murit în timpul revoltei și imediat după aceasta, iar sute au fost ulterior acuzate de crime federale. În luna iulie evenimentele din 6 ianuarie au început să fie investigate de un comitet bipartizan al Camerei Reprezentanților, însărcinat să investigheze „una dintre cele mai negre zile ale democrației americane”.
Deși Capitoliul a fost scena multor violențe în trecut, nu a fost niciodată atacat la această amploare de cetățenii americani încurajați de un președinte care încearca să răstoarne rezultatul legal și legitim al alegerilor prezidențiale. Dincolo de întrebarea dacă a echivalat cu o tentativă de lovitură de stat, atacul violent din 6 ianuarie a fost cu siguranță punctul culminant al unui proces îndelungat de subminare a instituțiilor democratice ale Americii.
După 6 ianuarie, s-ar fi putut spera că un astfel de eveniment îngrozitor va uni țara și că aleșii ambelor tabere, atât Republicani, cât și Democrați, își vor lăsa deoparte diviziunile în fața unui astfel de atac asupra democrației SUA.
Cu toate acestea, la doar câteva ore după încheierea revoltelor, când Congresul s-a reunit din nou la Capitol Hill, majoritatea reprezentanților republicani și mai mulți senatori s-au opus certificării votului.
Și chiar dacă liderii republicani, Kevin McCarthy în Camera Reprezentanților și Mitch McConnell în Senat, au vorbit despre responsabilitatea morală a lui Donald Trump în atacul de la Capitoliu, ei au refuzat să susțină demiterea fostului președinte și s-au opus comisiilor bipartizane care să investigheze evenimente.
În cele din urmă, doar zece republicani au votat pentru demiterea lui Trump din cauza evenimentelor din 6 ianuarie, iar șapte au votat pentru condamnarea sa.
65 de milioane cred minciunile lui Donald Trump
Motivul acestei reticențe de a-l trage la răspundere pe fostul președinte poate fi acela că majoritatea alegătorilor republicani pare să fi acceptat marea minciună a lui Donald Trump, o credință împărtășită acum de aproximativ 65 de milioane de americani și care persistă de mai bine de un an.
De altfel, 9% dintre americani, adică aproape 23 de milioane de americani, chiar cred chiar că folosirea violenței este justificată.
Sprijinul american pentru teoriile conspirației și rebeliunea armată nu este nou, doar că pur și simplu nu credea nimeni în el înainte de insurecția de la Capitoliu.
Teoriile conspirației despre alegerile prezidențiale din 2020 și ciudatul univers alternativ al QAnon au contribuit la impulsionarea atacului. În anul care a trecut, o serie de studii și analize au încercat să evalueze apetitul american pentru teoriile conspirației și probabilitatea unor violențe, chiar și a unui război civil.
Totuși, un sondaj din 2013 al Universității Fairleigh Dickinson din New Jersey despre controlul armelor sugera că aproape o treime dintre americanii chestionați, și 44% dintre republicani, erau de acord la acea vreme că o rebeliune armată ar putea izbucni în curând și ar fi necesară pentru a proteja libertățile.
Comisie specială de anchetă
Pentru a stabili precis rolul său și al celorlalte părți implicate, Camera Reprezentanților, majoritar democrată, a înființat o comisie specială de anchetă care, în ciuda lipsei de cooperare din partea apropiaților lui Trump, a realizat peste 300 de interviuri, colectând informații și documente relevante.
În șase luni, „am descoperit lucruri care ne îngrijorează, oamenii au încercat să submineze integritatea democrației”, a declarat recent liderul Camerei, Bennie Thompson pentru ABC.
„Se pare că a existat un efort coordonat din partea unui număr de oameni pentru a sabota alegerile, posibil membrii ai executivului, ai Ministerului Apărării, din asociații, oameni foarte bogați sau personalități ale statului”, a adăugat acesta, promițând că va transmite Justiției orice dovadă de acțiune ilegală.
Liz Cheney, una dintr puținele femei republicane care au făcut parte din această comisie, l-a învinuit pe Donald Trump că a rămas tăcut pe tot parcursul atacului. „Ar fi putut să iasă la televizor să le transmită susținătorilor să se oprească, le-ar fi putut spune să se retragă, să plece acasă. Nu a făcut-o. E greu de imaginat un mod mai grav de abandonare a responsabilității”, a declarat aceasta.
Criză constituțională din SUA, alegerile intermediare din 2022 și relansarea lui Donald Trump
Realitatea este că frauda electorală națională masivă este aproape imposibilă tocmai pentru că alegerile sunt responsabilitatea statelor, ceea ce înseamnă că adevăratele probleme sunt la nivel local.
În 2022 vor avea loc alegeri intermediare, care le-ar putea oferi republicanilor o majoritate în Congres. În Senat, unde republicanii sunt deja reprezentați mai mult față de greutatea lor electorală reală, zece curse electorale vor determina următoarea majoritate. În cele din urmă, există posibilitatea reală ca după aceste alegeri, Congres să fie condus de o minoritate.
Dincolo de problemele controlului Congresului, aceste alegeri intermediare vor fi importante pentru noile legi adoptate la nivel de state sub pretextul „integrității alegerilor”.
În prezent, 19 state roșii (unde republicanii controlează atât legislativul, cât și guvernatorul) au adoptat legi care fac votul mai dificil. În alte state cheie au fost sau sunt pe cale să fie adoptate legi despre care mulți analiști spun că ar permite legislatorilor să ignore rezultatele alegerilor.
Toate acestea aspecte cresc posibilitatea unei crize constituționale americane, care să ajungă în fața unei Curți Supreme puternic politizate.
De alegerile intermediare depinde și candidatura lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2024. În prezent, 26% dintre americani doresc ca fostul locatar de la Casa Albă să candideze din nou în 2024. Însă acesta va intra în cursă numai dacă este sigur că poate câștiga. Sondajele americane arată că 44% dintre republicani doresc ca el să candideze la președinție în 2024.
Chiar și în prezent, Donald Trump și aliații săi continuă să promoveze „marea minciună” că alegerile le-au fost furate, amplificând acuzațiile false și teoriile conspirației, cu ajutorul aliaților din mass-media americană. „Insurecția a avut loc pe 3 noiembrie, ziua alegerilor. Pe 6 ianuarie a fost protestul!” a scris Donald Trump într-o declarație lansată de grupul său de strângere de fonduri în octombrie.
Opoziția față de vaccinuri în fața unei pandemii globale și credința oarbă în afirmațiile dezmințire ale lui Trump despre alegerile prezidențiale din 2020 au arătat cât de mult pot modela convingerile ideologice percepția realității.
Președintele Joe Biden și vicepreședintele Kamala Harris voresc joi pentru a marca un an de la atacul din 6 ianuarie 2021. Două treimi dintre alegătorii lui Donald Trump continuă să creadă că democratul nu a fost ales în mod legitim și că frauda a avut loc în timpul scrutinului din 2020, în conformitate cu discursul nefondat al predecesorul său, transmite Washington Post.
Chiar înainte de asalt, republicanul s-a adresat personal susținătorilor săi pentru a-i convinge că alegerile i-au fost „furate” și i-a îndemnat să acționeze violent. Aproximativ 60% dintre americani consideră, așadar, că Donald Trump este în mare măsură responsabil pentru pătrunderea lor în clădirea Congresului.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
