Peste 1.000 de soldați ruși au fost puși oficial sub acuzare pentru săvârșirea de crime de război pe teritoriul Ucrainei și riscă închisoare pe viață, a anunțat primul adjunct al şeful Departamentului de investigaţie a Poliţiei Naţionale din Ucraina, Serhii Panteleev. Între timp, rușii se pregătesc să plece de la centrala nucleară Zaporojie, pe care au ocupat-o încă din luna martie, a anunțat șeful Energoatom. În Herson, oamenii se tem de bomardamentele rușilor și fug din oraș. Coloana de mașini de la periferie se întinde pe mai mult de un kilometru. În ultimele 24 de ore, au fost 54 de atacuri ale rușilor asupra Herson.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Republicanii anunță în ce condiții vor susține ajutorul SUA pentru Ucraina după ce preiau controlul Camerei Reprezentanților
ACTUALIZARE 28 NOIEMBRIE ORA 00:38 Congresmeni republicani din Camera Reprezentanţilor a SUA au promis că, şi după ce partidul lor va prelua în ianuarie controlul acestei camere a Congresului, acest partid îşi va menţine sprijinul bipartizan - împreună cu democraţii - faţă de ajutorul militar oferit Ucrainei, dar nu va accepta modul netransparent şi fără o responsabilitate asupra deciziilor de care îl acuză pe preşedintele democrat Joe Biden în acordarea acestui ajutor.
Potrivit unei relatări de duminică a postului CNN, liderul republican Kevin McCarthy a cerut astfel mai multă responsabilitate decizională şi a promis că, dacă va fi preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, nu va accepta din această poziţie un ''cec în alb'' pentru finanţarea ajutorului militar destinat Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia.
''Nu vom scrie un cec în alb'', a confirmat congresmanul republican Michael McCaul, membru al comitetului de politică externă din Camera Reprezentanţilor, într-un interviu comun cu McCarthy acordat postului ABC, la care s-a alăturat şi Mike Turner, congresman republican din comitetul de informaţii al Camerei.
Primarul Kievului răspunde criticilor lui Zelenski: „Nu mă implic în bătălii politice. Nu are sens”
ACTUALIZARE 22:27 Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a reacționat duminică la criticile aduse de președintele Volodimir Zelenki cu privire la măsurile luate pentru a-i ajuta pe locuitorii capitalei să reziste în fața întreruperilor de energie electrică și căldură. El spune că disputa este „fără sens” și că nu se va implica în „bătălii politice”, potrivit Reuters.
Președintele Volodimir Zelenski l-a criticat vineri pe primarul Kievului pentru modul în care s-a organizat în înființarea de adăposturi de urgență pentru a-i ajuta pe cei fără energie și căldură după atacurile rusești.
Kliciko spune că cele 430 de „centre de încălzire” îi ajută pe locuitorii Kievului să facă față efectelor atacurilor rusești asupra centralelor electrice și că alte peste 100 de puncte au fost pregătite să fie deschise rapid în cazul unor condiții extreme.
Lukașenko cere Kievului să negocieze cu Moscova și să renunțe la precondiții: „Mai ales atunci când discută cu gigantul Rusia”
ACTUALIZARE 20:21 Președintele belarus Alexandr Lukașenko cere Kievului să se așeze la masa negocierilor cu Moscova și să renunțe la precondiții, în special „când discută cu gigantul Rusia”, scrie CNN.
Lukașenko spune că Ucraina face o „greșeală” prin înaintarea unor condiții prealabile pentru discuțiile de pace cu Rusia, argumentnd că astfel de cerințe nu permit începerea unor negocieri.
„Greșeala ucrainenilor, a (președintelui) Volodimir Zelenski, este că încalcă principiile clasice ale procesului de negociere. Mai ales atunci când discută cu gigantul Rusia. Ei bine, nu poți pune condiții în avans”, a declarat duminică Lukașenko, în cadrul unui interviu acordat televiziunii ruse de stat.
Rușii dau semne că se pregătesc să părăsească centrala nucleară Zaporojie
ACTUALIZARE 18.30 Șeful companiei ucrainene de energie nucleară a declarat că există semne că forțele rusești s-ar pregăti să părăsească centrala nucleară Zaporojie, pe care au ocupat-o în martie, transmite Reuters.
„În ultimele săptămâni primim efectiv informații că au apărut semne că este posibil să se pregătească să părăsească (centrala)”, a declarat Petro Kotin, șeful Energoatom, la televiziunea națională.
„În primul rând, în ultima vreme au apărut multe rapoarte în mass-media rusești despre cum rușii ar putea fi nevoiți să părăsească Zaporije și să o transfere sub controlul AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomic). Știți, există impresia că își fac bagajele și fură tot ce văd”, a afirmat acesta.
Rușii și ucrainenii s-au acuzat în mod repetat, în ultimele luni, de bombardamente asupra centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa.
Întrebat dacă este prea devreme să se vorbească despre plecarea trupelor rusești de la centrală, Kotin a declarat: „Este prea devreme. Nu vedem acest lucru acum, dar se pregătesc să plece”.
Șeful AIEA s-a întâlnit cu o delegație rusă la Istanbul, în 23 noiembrie, pentru a discuta despre crearea unei zone de protecție în jurul centralei, cea mai mare din Europa, pentru a preveni un dezastru nuclear.
Agenția rusă de știri RIA l-a citat pe ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, la o zi după întâlnire, spunând că o decizie privind o zonă de protecție ar trebui să fie luată „destul de repede”.
Luna aceasta, Ucraina a recucerit orașul Herson, situat în sudul țării.
Peste 1.000 de militari ruși, puși oficial sub acuzare pentru săvârşirea de crime de război în Ucraina
ACTUALIZRE 18.15 Peste 1.000 de ruși au fost puse oficial sub acuzare pentru săvârşirea de crime de război pe teritoriul Ucrainei, a declarat primul adjunct al şeful Departamentului de investigaţie a Poliţiei Naţionale din Ucraina, Serhii Panteleev, pentru Agerpres. „Îi vom căuta şi, dacă nu vom reuşi să îi prindem, îi vor căuta copiii noştri şi alte generaţii. Pentru aceste crime este prevăzută pedeapsa maximă, închisoare pe viaţă”, a afirmat acesta.
Potrivit acestuia, autorităţile ucrainene au colectat suficiente probe şi au finalizat anchetele în cazul celor peste 1.000 de dosare de crime de război, comise de militari ruşi după declanşarea războiului.
"Scopul Departamentului de investigaţii constă nu numai în a stabili crima, în a strânge probe, a examina cadavrele şi a face expertize. Rezultatul final trebuie să fie identificarea criminalului de război şi strângerea de probe pentru a-l putea acuza. Într-o scurtă perioadă de timp, după eliberarea teritoriilor ocupate, s-au strâns probe şi, împreună cu procurorii, am pus acuzaţie mai mult de 1.000 de criminali de război din Federaţia Rusă", a afirmat Panteleev.
Acesta a subliniat că, din totalul militarilor acuzaţi de crime de război, peste 100 se afla deja în custodia autorităţilor ucrainene. Oficialul Poliţiei Naţionale ucrainene precizează că persoanele puse oficial sub acuzare nu vor face obiectul unor schimburi de prizonieri cu Federaţia Rusă.
El mărturiseşte că faptele cele mai grave s-au produs pe teritoriile ocupate de armata rusă, însă în special în localităţi situate la nord-vest de Kiev, dar şi în regiunea Harkov.
Citește continuarea AICI
România se va implica în reconstrucția Ucrainei prin proiecte UE și naționale
ACTUALIZARE 18.00 România se va implica în procesul de reconstrucţie a Ucrainei prin proiecte dirijate de Comisia Europeană, ca parte comună a efortului Uniunii Europene, dar şi prin proiecte care s-ar putea derula „sub steag românesc”, a declarat pentru Agerpres ambasadorul României în Ucraina, Alexandru Victor Micula.
Şeful ambasadei române de la Kiev susţine că România lucrează, în momentul de faţă, împreună cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la mecanismul de finanţare a reconstrucţiei a Ucrainei.
„Foarte multe resurse ale României vor fi dirijate cu ajutorul Comisiei Europene ca parte comună a efortului Uniunii Europene, dar ne dorim să avem şi câteva proiecte de reconstrucţie unde să punem steagul românesc şi de proiecte de reconstrucţie naţionale. Suntem în etapa în care evaluăm potenţiale zone unde am putea să implementăm astfel de proiecte şi să alegem domeniul în care să ne specializăm, ce anume să ne asumăm. Noi avem o oarecare experienţă cu reconstrucţia şi modernizarea de grădiniţe în Republica Moldova. Să zicem că ăsta ar putea să fie un domeniu unde am punea să ne asumăm nişte proiecte sub steag românesc, dar încă trebuie să ne facem propriile evaluări, să discutăm cu instituţiile româneşti care vor fi implicate în acest proiect, precum şi cu autorităţile centrale şi locale ucrainene. Este un exerciţiu foarte complex. Până când ne vom asuma un proiect naţional, vom continua să contribuim prin mecanisme multilaterale în ajutorarea Ucrainei”, a afirmat Alexandru Victor Micula.
Citește continuarea AICI
54 de tiruri ruseşti asupra regiunii Herson doar în 24 de ore
ACTUALIZARE 15.00 După retragerea din zona Hersonului situată în stânga fluviului Nipru, invadatorii ruşi şi-au intensificat bombardamentele asupra acesteia, a declarat duminică şeful administraţiei militare ucrainene a regiunii Herson, Iaroslav Ianuşevici, indicând că numai în ultimele 24 de ore ruşii au efectuat 54 de lovituri asupra teritoriului regiunii, ucigând o persoană şi rănind alte două, între care un copil, potrivit Unian şi DPA.
Prin intermediul canalului său Telegram, Ianuşevici a acuzat Rusia de terorism şi de atacarea civililor, indicând că au fost vizate oraşe de-a lungul malului nord-vestic al fluviului Nipru.
O mare parte din oraşul Herson este fără curent electric, în timp ce autorităţile depun eforturi ca reţeaua să funcţioneze din nou. Doar un spital are din nou curent electric şi numai 5% din populaţie a fost conectată la reţea.
Electricitatea a fost restabilită în aproape tot Kievul, la patru zile după un atac devastator asupra infrastructurii sale critice, a informat administraţia militară din capitala Ucrainei, citată de dpa. "În capitală, curentul, apa, încălzirea şi comunicaţiile au fost restabilite aproape în totalitate", a informat instituţia pe contul său Telegram.
Aceasta înseamnă că majoritatea locuitorilor nu numai că au electricitate, dar nu suferă de întreruperi temporare de curent, conform acesteia. "Totul funcţionează normal. Sunt posibile doar situaţii de urgenţă locale", a informat administraţia militară, care a precizat că lucrările de reparaţii la reţea se află în 'faza finală', recunoscând că cererea mare ar putea duce la întreruperi locale.
NYT: Ucraina trage zilnic mii de obuze, cât folosea NATO într-o lună în Afganistan. Occidentul caută sisteme alternative
ACTUALIZARE 13.00 Între 6.000 și 7.000 de obuze sunt folosite într-o singură zi de armata ucraineană în războiul dus împotriva invaziei ruse. "Cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă", apreciază responsabilii NATO și completează că în Afganistan forțele Alianței nu foloseau mai mult de 300 de obuze pe lună, scrie The New York Times, citat de Agerpres.
În ceea ce privește armata rusă, aceasta ar lansa între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Cifrele avansate de responsabilii NATO sunt amețitoare în condițiile în care SUA produc 15.000 de obuze lunar.
În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană, în timp ce Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană, scrie NYT.
"O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan", declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare.
ACTUALIZARE 12.00 "Sprijinul puternic al Germaniei face o diferenţă decisivă", a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a apreciat astfel ajutorul militar trimis recent Ucrainei, scrie Agerpres care citează DPA. Printre echipamente militare trimise de Germania este și un sistem antiaerian modern Iris-T. Luni, are loc la București, o reuniune a miniştrilor de externe din ţările membre NATO.
Stoltenberg, a apreciat sprijinul Germaniei pentru Ucraina în rezistenţa acesteia în faţa invaziei ruse, în remarci făcute în ediţia de duminică a cotidianului naţional Die Welt, scrie agerpres, citând DPA. Germania a fost în trecut criticată în mai multe rânduri de înalţi responsabili ucraineni pentru lentoarea cu care furniza echipamente militare şi pentru refuzul său de a livra în special armament greu.
Exprimându-se cu două zile înainte de o reuniune a miniştrilor de externe din ţările membre NATO la Bucureşti, Stoltenberg a declarat că livrările de arme germane au salvat vieţi în Ucraina, adăugând:"Trebuie să ne menţinem cu toţii sprijinul pentru Ucraina şi să îl sporim".
Ministerul britanic al Apărării: Rușii suferă pierderi grele în Donețk
ACTUALIZARE 11.20 Forțele rusești au suferit pierderi grele în timpul luptelor din provincia ucraineană Donețk (sud-centrală) și este puțin probabil să reușească să facă o breșă în această zonă, afirmă Ministerul britanic al Apărării, scrie The Guardian.
În cea mai recentă actualizare a serviciilor sale de informații, ministerul arată că zona din jurul orașelor Pavlivka și Vuhledar, în estul Ucrainei, a cunoscut „lupte intense” în ultimele două săptămâni, dar că puține teritorii au fost schimbate.
Ministrul britanic de Externe: Violul în război încalcă valorile internaționale la fel de grav ca și utilizarea armelor chimice
ACTUALIZARE 11.00 Violul în război încalcă valorile internaționale la fel de grav ca și utilizarea armelor chimice, a declarat ministrul britanic de externe, James Cleverly, scrie The Guardian.
Vorbind pentru Sunday Times în ajunul găzduirii la Londra a unei importante conferințe internaționale privind prevenirea violenței sexuale în conflicte, Cleverly a declarat că „actul detestabil” este folosit în Ucraina și în alte părți ale lumii.
„Este un act absolut detestabil și totuși vedem că în Ucraina și în alte părți ale lumii acest lucru este încă folosit ca armă de război. Trebuie să ne asigurăm că comandanții militari înțeleg că acest lucru este la fel de inacceptabil ca și utilizarea armelor chimice sau ca și uciderea sau abuzarea prizonierilor de război”, a declarat acesta.
Scholz și Macron promit noi ajutoare pentru Ucraina
ACTUALIZARE 9.50 Cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au anunțat noi pachete de ajutor financiar pentru a sprijini exporturile de cereale ucrainene, care au fost afectate de război.
Țările cele mai vulnerabile nu trebuie să plătească prețul unui război pe care nu l-au dorit, a transmis Macron într-un mesaj video.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la rândul ei că UE va continua să sprijine Ucraina și a acuzat Rusia că folosește „alimentele ca armă”.
Ninsori aşteptate la Kiev, unde alimentarea cu electricitate este în continuare perturbată
ACTUALIZARE 9.40 Ninsori abundente sunt aşteptate începând de duminică la Kiev, cu temperaturi sub pragul de îngheţ atât ziua, cât şi noaptea, în timp ce milioane de oameni care locuiesc încă în capitala ucraineană şi în jurul acesteia nu au decât acces limitat la electricitate şi căldură, relatează Reuters.
Operatorul reţelei naţionale de electricitate, Ukrenergo, a anunţat sâmbătă că producţia de electricitate ar putea acoperi doar trei sferturi din nevoile de consum şi că sunt necesare restricţii şi întreruperi de curent în întreaga ţară.
Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că există restricţii privind utilizarea energiei electrice în 14 din cele 27 de regiuni ale Ucrainei şi în Kiev, pentru "mai mult de 100.000" de consumatori în fiecare dintre regiuni. "Dacă consumul creşte seara, numărul de întreruperi ar putea să crească de asemenea", a explicat Zelenski în discursul difuzat în cursul nopţii. "Aceasta arată încă o dată cât de important este acum să economisim energia electrică şi să o consumăm într-un mod raţional", a spus preşedintele ucrainean, adresându-se concetăţenilor săi.
Serghei Kovalenko, directorul de operaţiuni de la Yasno, compania care furnizează energie electrică Kievului, a declarat că situaţia s-a ameliorat într-o oarecare măsură în oraş, dar rămâne totuşi "destul de complicată". El a indicat că locuitorii capitalei ucrainene ar trebui să aibă curent electric cel puţin patru ore pe zi.
"Dacă nu aţi avut ieri (sâmbătă) cel puţin patru ore de energie electrică, scrieţi DTEK Kyiv Electricity Networks, colegii vă vor ajuta să stabiliţi care este problema", a scris Serghei Kovalenko pe Facebook.
Yasno este una dintre filialele DTEK, cel mai mare furnizor privat de energie din Ucraina.
"Dorim să vă reamintim că fiecare ucrainean care are din nou acces la electricitate trebuie să facă un efort ca şi alţii să poată beneficia de curent, limitându-şi pur şi simplu consumul", invită operatorul într-un comunicat difuzat pe Telegram.
Se aşteaptă ca ninsorile să continue la Kiev, un oraş cu 2,8 milioane de locuitori înainte de război, până la mijlocul săptămânii, în timp ce temperaturile sunt prognozate să se menţină sub zero grade.
Civilii din Herson fug de bombardamentele rușilor
ACTUALIZARE 9.30 Ucrainenii fug din Herson din cauza bombardamentelor rusești, la doar câteva săptămâni după ce au sărbătorit eliberarea orașului.
The Guardian scrie, citând Associated Press, că o coloană de camioane, dube și mașini, unele cu remorci în care transportă animale și bunuri – se întinde pe un kilometru sau mai mult la marginea orașului Herson.
Oamenii spun că nu pot rămâne în oraș.
„Este trist să ne părăsim casa. Acum suntem liberi, dar trebuie să plecăm, pentru că sunt bombardamente, și sunt morți în rândul populației”, a spus Yevhen Yankov.
Svitlana Romanivna a adăugat: „Am trecut printr-un adevărat iad. Cartierul nostru ardea, era un coșmar. Totul era în flăcări”.
Emilie Fourrey , coordonatorul proiectului de urgență pentru grupul de ajutor Doctors Without Borders din Ucraina, a declarat că evacuarea a 400 de pacienți ai spitalului de psihiatrie din Herson, care este situat atât în apropierea unei centrale electrice, cât și în apropierea primei linii, a început joi și urmează să continue zilele următoare.
32 de persoane ucise în regiunea Herson şi cel puţin 13 rănite în Dnipro
ACTUALIZARE 9.00 Cel puţin 32 de persoane din regiunea Herson au fost ucise în bombardamentele care au avut loc după retragerea forţelor ruse în urmă cu două săptămâni, conform informaţiilor furnizate sâmbătă de poliţia ucraineană, transmite Reuters.
Forţele ruse şi-au încheiat retragerea din oraşul Herson pe 11 noiembrie, după o ocupaţie de aproape nouă luni. Ele sunt poziţionate în prezent pe malul estic al Niprului, de unde bombardează în mod regulat oraşul.
"Bombardamentele ruseşti zilnice distrug oraşul şi ucid locuitorii paşnici. În total, Rusia a ucis 32 de civili în regiunea Herson după retragere", a declarat şeful Poliţiei Naţionale, Ihor Klimenko, într-o postare pe Facebook.
"Mulţi oameni se evacuează pentru a căuta refugiu în regiuni mai calme ale ţării. Însă mulţi locuitori rămân în casele lor şi trebuie să le oferim cea mai mare siguranţă posibilă", a continuat el, spunând că poliţia este din nou la datorie în regiune.
Săptămâna trecută, un înalt oficial a declarat că Ucraina va începe în curând evacuarea persoanelor care doresc să părăsească regiunea.
Klimenko a mai spus că anchetatorii au înregistrat un total de 578 de crime de război comise de trupele ruse şi complicii acestora în regiune. Moscova respinge în mod obişnuit acuzaţiile că forţele sale au comise abuzuri asupra civililor.
De asemenea, dpa informează că cel puţin 13 persoane au fost rănite sâmbătă în urma reluării atacurilor cu rachete asupra oraşului industrial ucrainean Dnipro de către forţele ruse.
"Patru dintre ei sunt în spital, inclusiv un tânăr de 17 ani", a declarat guvernatorul militar al regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, pe canalul său Telegram.
Există suspiciuni că mai multe victime se află sub dărâmăturile clădirilor rezidenţiale. Potrivit autorităţilor, un total de şapte clădiri rezidenţiale au fost avariate în urma atacului, iar un depozit a fost distrus.
În afară de Dnipro, sâmbătă a mai fost atacat orăşelul Ciasiv Yar din regiunea Doneţk. În Ciasiv Yar, aflat sub control ucrainean, trei persoane au fost rănite după ce un bloc de apartamente a fost lovit, potrivit guvernatorului militar al regiunii, Pavlo Kirilenko.
Editor : G.M.
