„Balena albastră”, jocul rus care îi împinge pe adolescenți la sinucidere

Două adolescente de 15 și respectiv 16 ani au fost găsite moarte la Ust-Ilimsk, în regiunea Irkuțk, din estul Rusiei, după s-au aruncat de pe acoperișul unui imobil. Cu câteva zile mai devreme, o tânără de 13 ani suferise răni grave după o cădere de la etajul al cincilea al unei clădiri din Krasnoiarsk, în Siberia. 

Poliția nu a făcut oficial nicio legătură între aceste sinucideri și un joc online morbid și șocant, pe o rețea de socializare, care în acest moment se bucură de o mare popularitate în Rusia. Se numește „Blue Whale” (balena albastră) și se joacă timp de 50 de zile, timp în care participanții trebuie să îndeplinească 50 de sarcini sau „provocări”, uneori grave, cum ar fi să-și facă tăieturi pe brațe, sau mai anodine, cum ar fi să se trezească la o anumită oră din noapte sau să asculte o melodie tristă... În cea de-a 5o-a zi, participantul la joc trebuie să-și pună capăt zilelor. 

Chiar dacă în cazul celor trei fete nu s-a putut dovedi nicio legătură cu acest joc, poliția a deschis totuși o anchetă pentru incitare la sinucidere. Are în vedere pista unei influențe exercitate de un anumit grup pe rețelele sociale. 

Aceste fapte au readus în atenție un articol publicat în mai 2016 de bisăptămânalul „Novaia Gazeta”, un articol care a mișcat puternic opinia publică. Novaia Gazeta susținea că 130 de tineri s-au sinucis după ce au fost influențați de așa-zisele „grupuri ale morții” care își fac veacul pe Vkontakte, rețeaua socială la fel de populară ca Facebook în Rusia. Aceste grupuri au o anumită simbolistică. În denumirea lor, ele fac referire în special la balene, pentru că, potrivit credinței populare, cetaceele ar fi capabile să-și provoace voluntar eșuarea, sau la fluturi, care nu trăiesc decât o zi. Aceste grupuri dau instrucțiuni ciudate tinerilor și îi împing către melancolie și chiar auto-respingere. 

Numărul sinuciderilor în rândul tinerilor este ridicat în Rusia. În 2012, UNICEF clasa Rusia pe locul al treilea la nivel mondial. Depresia, lipsa supravegherii și alcoolismul sunt câteva dintre cauze. Iar unii ar putea exploata această înclinație morbidă, pe rețelele sociale, pentru a face bani, încercând să obțină clic-uri. 

Hărțuirea pe rețelele sociale

Hărțuirea pe rețelele de socializare e des întâlnită, dar a-l împinge pe un altul la sinucidere este ceva relativ recent, un fel de modă morbidă. Hărțuirea îi vizează în special pe tinerii de 12-13 ani. Și tot ei o practică. Pentru că la acea vârstă, adolescentul trece printr-o fază de negare a riscurilor, de negare a regulilor, are o angoasă specifică și o fascinație pentru moarte. Tinerii pot crea grupuri și se pot uni întru agresiune. Agresivitatea este pentru ei o modalitate de coeziune. Imaginația lor este fără limite, este suficient să fie trei și grupul deja are o identitate. Și așa apar aceste jocuri care dau instrucțiuni altora.

Hărțuirea cibernetică este adesea mai violentă decât șicanele din curtea școlii. Există, pe rețelele de socializare, un sentiment de impunitate, pentru că totul se petrece în virtual. În plus, la 12-13 ani, există o ștergere tranzitorie a sentimentului de culpabilitate timp de unu sau doi ani. În același timp, acești tineri nu sunt așa de naivi, știu că celălalt ar putea trece la fapte. Și dacă cea mai mare parte a celor care sunt victime ale atacurilor reușesc în cele din urmă să vorbească despre ele și să taie legăturile periculoase, cei mai angoasați sau deprimați sunt victime ideale.

Psihologii îi încurajează pe părinți să fie vigilenți în privința hărțuirii copiilor lor. La vârsta aceasta, ei nu au încredere. Trebuie supravegheați, controlați, chiar pedepsiți, dacă este nevoie. Deocamdată n-a fost făcut niciun studiu pentru a determina dacă fenomenul e mai frecvent în zilele noastre decât în trecut. Dar nu se poate nega. El există.