Video „Jocul”, o excursie clandestină și periculoasă prin munții din Croația
Sute de mii de oameni au încercat, în ultimii ani, să ajungă în țările Uniunii Europene folosind ruta balcanică. N-au reușit toți. Polițiștii de frontieră din Croația sunt acuzați că alungă violent migranții și îi forțează să rămână în orașul bosniac Bihac. Oamenii nu știu încotro s-o mai apuce, autoritățile nu-i ajută și n-au niciun fel de provizii pentru iarnă. Singura lor speranță sunt voluntarii cum e Zlatan Kovacevic. Bărbatul a fost grav rănit în timpul războiului din Bosnia, dar asta nu-l împiedică să-i ajute pe cei aflați în nevoie. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Zlatan Kovačević se pregătește să intervină pentru niște oameni care au mare nevoie de ajutor. Dar înainte de asta, trebuie să-și pună proteza. Acum aproape 30 de ani, și-a pierdut piciorul stâng într-un atac cu mortiere în timpul războiului din Bosnia. Avea doar 14 ani. Zlatan insistă însă că tragedia de atunci l-a făcut mai puternic.
„Nu mă consider o persoană cu dizabilități. Dimpotrivă. Chinurile prin care am trecut mi-au schimbat perspectiva asupra lumii și a vieții. Pot empatiza mult mai bine cu durerea și suferința altor oameni”, mărturisește Zlatan Kovačević.
E gata, așa că pleacă la un apel de urgență în afara orașului său natal, Bihac, lângă granița cu Croația - și cu Uniunea Europeană. Zlatan și colegii săi voluntari ajută frecvent migranții și refugiații forțați de poliția de frontieră să se întoarcă în Bosnia. Le dau primul ajutor și le oferă provizii.
„Mi-au smuls unghiile cu un clește de metal”
„Sunt victimele unei intervenții clasice. Vorbim de un grup de 13-14 persoane. Unii au fost răniți ușor. Cineva a fost lăsat inconștient”, explică Zlatan.
Zona în care este blocat acest grup de pakistanezi este una foarte periculoasă. La doar câțiva metri depărtare e un teren minat rămas așa de pe vremea războiului. În plus, urșii și lupii cutreieră aceste păduri. Dar niciunul dintre aceste pericole nu le-a făcut rău până acum, cel mai mult au avut de suferit din cauza oamenilor.
„Poliția croată m-a prins și doi bărbați m-au bătut. Mi-au făcut răni, apoi mi-au spus să mă descalț. Mi-am scos pantofii, iar ei mi-au smuls unghiile cu un clește de metal. Am început să sângerez puternic”, susține un refugiat.
Nu a fost un incident izolat. Brutalitatea și deportările ilegale de-a lungul acestei frontiere sunt bine documentate. Teoretic, toți cei care ajung în Croația și pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să beneficieze de condiții umane. Refugiații au dreptul să solicite azil, iar cererea lor să fie tratată corect. Dar aici, dreptul internațional este aparent încălcat. Oamenii sunt abuzați pentru a descuraja migrația.
„Croații mi-au spus să arunc mâncarea pe care o aveam în rucsac. Am răspuns că ar fi o încălcare a credinței musulmane. Așa că au început să mă lovească”, povestește un alt refugiat.
Un calvar la care iau parte copii și adolescenți
Cu toate acestea, rămânerea în Bosnia cea săracă și tensionată din punct de vedere politic este cu greu o opțiune pentru majoritatea migranților. Puținele adăposturi înființate de guvern și organizațiile internaționale din Bosnia nu oferă nicio perspectivă și sunt supraaglomerate.
Mulți dintre migranți ajung să se adăpostească într-o clădire a vechii fabrici din Bihac.
Zlatan și ceilalți voluntari sunt singurii care se interesează de soarta lor și le oferă sprijin. Printre cei care trăiesc acest calvar se numără copii și adolescenți.
„Are frați sau părinți, are vreo rudă? În regulă, știu că e speriat. Mergeți și întrebați-l dacă are familie - tată, mamă, frate. Dacă nu… Deci are un frate? E mai mare? O.K. Dacă vrea să meargă în tabără, poate merge în tabără” - le spune colegilor Zlatan Kovacevic, voluntar la organizația SOS Bihac.
Când se lasă seara, refugiații pornesc din nou la drum în speranța că de data aceasta vor izbuti să ajungă la o viață mai bună. E o excursie clandestină și periculoasă prin munții din Croația. Îi spun „Jocul”.
Aproape toți migranții sunt reținuți și trimiși înapoi în Bosnia, epuizați, înfrigurați, adesea în picioarele goale.
O ultimă fărâmă de omenie
„Sunt obosiți, disperați și răniți. Vorbim cu ei și aflăm ce au nevoie. Apoi le oferim ceva de mâncare sau câteva pături să se încălzească”, explică Zlatan Kovacevic.
Asociația a cumpărat proviziile la prețuri mici - finanțarea provine din pensia modestă de invaliditate a lui Zlatan și de la donatori privați și inițiative de ajutor din străinătate. Unele dintre ele se află în Germania. Orice primesc este distribuit.
Mărinimia acestei victime invalide a războiului bosniac e un exemplu pentru toți cei care nu fac nimic.
„Oare ajută cu adevărat pe cineva ceea ce fac? Nu știu, tot ce știu e că îmi dau silința să transform lumea aceasta îngrozitoare într-una puțin mai bună și poate să fiu un exemplu pentru alții”, spune Zlatan.
În tot ceea ce faci, trebuie să îi tratezi pe oameni ca pe egalii tăi, mai spune Zlatan - toți au dreptul la demnitate. E cel mai important lucru, indiferent de unde vii și încotro te îndrepți.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
