Galerie Foto Inundațiile amenință orașul de vis al lui Xi Jinping, un megaproiect cu o „importanță de 1.000 de ani”
Orașul de vis al lui Xi Jinping ar putea deveni până în 2035 noul mare centru tehnologic al Chinei și a doua capitală a țării, preluând o parte din funcțiile Beijingului. Dar, până atunci, inundațiile care amenință zona mlăștinoasă unde este construit ar putea pune capăt ambițiilor liderului chinez și planului său cu o „importanță de 1.000 de ani”, potrivit CNN.
Într-o zi înnorată din luna februarie a anului 2017, liderul chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu mai mulți consilieri apropiați ai săi pe un câmp cu terenuri agricole și mlaștini poluate, 100 de kilometri la sud de Beijing.
Peste doar o lună, viitorul acelor pământuri avea să schimbe drastic: China a anunțat planul cu o „importanță de 1.000 de ani” de a transforma zona într-un centru tehnologic ce va deveni capitala secundară a țării și un nou model de planificare urbană.
La acea vreme, planul de lansare a „Noii Zone Xiong'an” a ridicat multe semne de întrebare, printre care s-au numărat și provocările pe are noul oraș avea să le întâmpine din cauza amplasării într-o zonă joasă, mlăștinoasă, care este vulnerabilă în fața inundațiilor și a secetei.
Șase ani mai târziu, aceste întrebări s-au întors în timp ce Beijingul și Hubei, provincia care înconjoară orașul, se străduiesc să facă față unei perioade de ploi și inundații record care au ucis zeci de persoane și au strămutat alte peste 1,5 milioane de persoane în iulie și august.
Principalele zone urbane ale Xiong'an, acolo unde birourile a zeci de întreprinderi de stat se află în construcție, nu au raportat inundații majore.
Dezastrul din împrejurimi, însă, a stârnit din nou îngrijorări îngrijorări legate de decizia de a construi un oraș de miliarde de dolari pe o câmpie afectată deseori de inundații.
Au apărut, de asemenea, și întrebări legate de cât de mult a fost afectat modul în care oficialii au gestionat inundațiile recente de faptul că în acest loc se construiește orașul de vis al lui Xi – și de presiunea politică de a proteja acest proiect.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Prima decizie controversată a fost luată la finalul lunii iulie, când oficialii au decis deversarea apei în „zone de acumulare a inundațiilor” - zone desemnate pentru reversarea de urgență a apelor de inundații, unde trăiau sute de mii de oameni.
Zhuozhou, un oraș la sud de Beijing, a fost lovit cel mai tare de inundații – străzi, case și întregi cartiere au ajuns sub apele murdare aduse de inundații. Unii locuitori s-au plâns că nu au fost anunțați din timp să plece din calea apei, alții au spus că anunțurile de evacuare au ajuns prea târziu sau că nu explicau cât de gravă este situația.
Și alte sate și terenuri agricole s-au scufundat în timpul inundațiilor care au afectat Bazhou, un alt oraș din Hebei, acolo unde zeci de locuitori au protestat în fața clădirilor guvernamentale pentru a cere compensații.
Presupusa decizie a oficialilor chinezi de a deversa apele înspre Zhuozhou și alte părți din Hebei pentru a minimaliza impactul asupra capitalei, Xiong'an și a orașului-port Tianjin a atras și mai multe critici.
Protejarea marilor orașe prin sacrificarea celor mai mici și a zonelor rurale a făcut de mult timp parte din strategia de gestionare a inundațiilor în China și nu numai, a explicat Hongzhang Xu, cercetător al Universității Naționale Australiene.
Și în SUA există canale de deversare a apei care pot duce la inundarea unor terenuri agricole, dar, spre deosebire de China, unde desemnarea zonelor de deversare nu a ținut pasul cu procesul de urbanizare, astfel de sisteme nu provoacă inundații în zonele dens populate.
Experții au sugerat că unul dintre motivele pentru care autoritățile chineze nu pot gestiona bine situațiile de criză de acest gen ar fi chiar sistemul birocratic complicat care afectează felul în care sunt luate deciziile.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Xiong'an este văzut drept răspunsul lui Xi la centrul tehnologic înfloritor din Shenzhen, asociat cu fostul lider Deng Xiaoping, și la centrul financiar sclipitor din Noua Zonă Pudong a Shanghaiului, care a luat naștere în timpul lui Jian Zemin, un alt predecesor al lui Xi.
Noul oraș este dotat cu o infrastructură de rezistență la inundații mult superioare vecinilor săi și ar trebui să facă față unor dezastre naturale de o intensitate care nu este întâlnită decât o dată la 200 de ani, potrivit rapoartelor și planurilor de construcție disponibile online.
Ridicarea orașului, care își propune să fie mai „verde” decât Beijingul și să sprijine restaurarea zonelor de mlaștină din Baiyangdian, aduce aminte de alte proiecte ambițioase realizate în China, precum Barajul Celor Trei Defileuri, cel mai mare de pe glob.
Riscul de inundații, care amenință Xiong'an și regiunile din jur, va crește cel mai probabil pe măsură ce zona se dezvoltă conform viziunii lui Xi ca noua așezare să devină un „oraș modern” până în 2035.
O populație tot mai mare și o economie în dezvoltare pot exacerba riscul, iar schimbările climatice vor face fenomenele meteo extreme și mai frecvente, intense și imprevizibile, avertizează experții.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News