Jonathan Portes, profesor de economie: Imaginea românilor în Marea Britanie e mai echilibrată decât era acum cinci ani
La început, când veneau români în Marea Britanie, exista o teamă, era un sentiment că românii sunt mai puţin bineveniţi decât alţi imigranţi, dar pe măsură ce numărul lor creştea, lumea vedea că românii, ca şi alţii, sunt foarte diverşi. Sunt români care vin să lucreze în construcţii sau ca doctori şi dentişti, infirmieri sau îngrijitori. Cred că există o imagine mai echilibrată despre români decât era acum cinci ani, spune Jonathan Portes, profesor de economie la King's College, într-un interviu acordat Digi24 pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”.
Problemele care ne influenţează în mod direct sunt şi cele cărora le acordăm, firesc, mai multă atenţie. Avem însă tendinţa să ignorăm sau să fim mai detaşaţi în cazul chestiunilor cu bătaie lungă, care apar ca o consecinţă a acţiunilor oamenilor şi a lipsei de politici clare. Schimbarea de climă a fost multă vreme subiect de dezbatere între cei pro şi contra acestui concept. S-a dovedit a fi o problemă reală şi acum începem să-i înţelegem consecinţele. Dar, cum am spus la început, problemele se prioritizează, aşa că putem parafraza un lider celebru şi să spunem: „Europa în primul rând”.
Schimbarea climatică, marea provocare existențială pentru Europa în următorii 20-30 de ani
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Alegerile pentru Parlamentul European au trecut, ştim rezultatele şi lucrurile au început să se liniştească în Parlamentul European. Ce aşteptaţi să se întâmple, până la finalul anului, în Uniunea Europeană?
Jonathan Portes: Alegerile pentru Parlamentul European au fost foarte interesante, pentru că pe de o parte, au arătat o scădere a sprijinului pentru partidele tradiţionale care au dominat Parlamentul European până acum, practic creştin-democraţii şi social-democraţii din perioada postbelică. Creşterea nu a fost atât pentru partidele populiste şi de extremă dreaptă, cât mai ales pentru partidele ecologiste şi liberale. Deci, vom avea o scenă politică mai fragmentată, dar nu ameninţarea pe care unii dintre noi au prevăzut-o şi de care ne temeam, a dreptei radicale. Poate chiar vor scădea puţin. Vom vedea o fragmentare. Cred că testul va fi dacă partidele tradiţionale vor putea construi o alianţă constructivă cu forţele liberale şi noii veniţi, ecologiştii, care să propulseze Europa înainte, şi nu înapoi. Acest lucru ar fi foarte dificil, iar pericolul este că Europa va fi dominată de certuri interne pentru funcţii şi, evident, BREXIT. Asta, în loc să discute constructiv dacă partidele pot promova împreună o agendă constructivă, mai ales pe planul schimbării climatice, care pentru Europa este marea provocare existenţială a următorilor 20-30 de ani.
Balazs Barabas: Care este miza de fapt? Ce se va întâmpla dacă aceste partide fragmentate nu se vor coagula într-o forţă mai mare şi nu vor adopta împreună legi şi reglementări?
Jonathan Portes: Cred că am obţine un viitor pozitiv pentru Europa dacă am profita de masa critică a cetăţenilor europeni care vor sa facă ceva contra schimbării climatice şi de mediu. Şi rezolvarea acestei probleme ar fi bună pentru Europa atât din punct de vedere economic, cât şi politic, dacă oamenii s-ar uni pentru acest proiect. Pericolul, bineînţeles, este că partidele se vor certa pe poziţii, cât să contribuie fiecare la bugetul UE, ce să facem cu BREXIT şi cu britanicii şi toată povestea asta neplăcută, iar de toate acestea va profita extrema dreaptă, ceea ce, evident, ar fi foarte periculos.
Europenii au arătat la recentele alegeri europarlamentare că îşi pot sancţiona politicienii, dacă nu îşi fac treaba. Populismul începe să piardă teren în Europa şi tot cetăţenii sunt cei care le arată aleşilor ce priorităţi au de pus pe agendă. Încălzirea globală este una dintre ele. Efectele pe care le resimte omenirea din cauza transformării mediului sunt abia la început. Pe lângă situaţii care ţin de confortul personal sau de dispariţia unor teritorii, migraţia este şi ea o consecinţă a evoluţiilor rapide ale climei, care are nevoie de control şi reguli.
Balazs Barabas: Dar schimbările climatice nu sunt legate doar de UE, ci şi de SUA, China, alte ţări asiatice. Deci, ce poate face UE singură pe acest plan?
Jonathan Portes: Aşa este, UE nu poate rezolva problema singură. Nicio ţară nu poate, nici măcar grupuri de ţări nu pot. Dar Europa poate arăta calea. Dacă Europa va lua măsuri, atât la nivel de state membre, cât şi la nivel UE, ca să promoveze o agendă pozitivă pe plan economic, ştiinţific, tehnologic, ar fi bine şi pentru Europa, dar ar fi un exemplu bun şi pentru alte ţări. Nu cred că vom vedea ceva constructiv pentru schimbările climatice din partea SUA sub administraţia Trump, dar Trump nu va fi aici la infinit.
Migrația, o afacere reciproc avantajoasă
Balazs Barabas: O componentă importantă a schimbării climatice este că poate genera imigraţii masive din zonele deja afectate de temperaturi extreme, în Africa sau Orientul Mijlociu. Ne putem aştepta la migraţii masive din zonele unde populaţia nu are altă soluţie decât să plece din zone cu 50 de grade?
Jonathan Portes: Este foarte greu de prezis cum va afecta schimbarea climatică migraţia, dar cred că dacă ne uităm la presiunile demografice, economice, sociale şi politice, atât în zona „ofertei”, mai ales în Africa, dar şi a „cererii”, în Europa, pentru că vedem în multe ţări ratele natalităţii mult scăzute, deci aceste presiuni vor continua şi chiar se vor intensifica. Iar provocarea pentru Europa, dar şi pentru Africa şi Orientul Mijlociu este cum să le gestionăm, în aşa fel încât să fie avantajos atât pentru ţările de provenienţă, cât şi cele de primire şi bineînţeles, pentru oamenii care pleacă. Este foarte dificil, evident, nu este o problemă atât de mare ca schimbarea climatică, dar sunt legate una de alta. Dar din nou, întrebarea este dacă politicienii europeni pot nu neapărat să se unească, dar să acţioneze împreună pentru a da soluţii coerente şi constructive. Dacă nu vor ajunge la un acord, atunci vor cîştiga teren partidele populiste, care nu vor decât să ţină departe migranţii.
Balazs Barabas: În ţările din Europa de Est suntem afectaţi de îmbătrânirea şi scăderea populaţiei. Pe de altă parte, politicienii spun că noi nu vrem imigranţi, dar nu există o soluţie semnificativă pentru a creşte natalitatea. Vedeţi acest lucru o problemă pentru aceste ţări, împreună cu plecarea oamenilor ca să lucreze în ţări mai dezvoltate?
Jonathan Portes: Da, este o mare dificultate pentru multe ţări în Europa de Est şi de Sud şi în statele baltice, care au rate de natalitate nu doar scăzute, dar mult sub rata de menţinere a nivelului populaţiei. Pe de altă parte, unele ţări europene au arătat că este posibilă întoarcerea acestor tendinţe. Nu spun că femeile ar putea, ar vrea sau ar trebui să aibă în medie 3 sau 4 copii, dar dacă ne uităm la Franţa, Marea Britanie sau Suedia, veţi vedea că un pachet de măsuri, ca un sistem de îngrijire a copiilor, o piaţă a forţei de muncă, o abordare care permite femeilor să combine munca cu viaţa particulară... femeile tinere pot să lucreze, ar trebui, vor să contribuie, vor să câştige bani, ceea ce este bine. Dar acest lucru trebuie combinat cu a avea o familie, cu un sistem bun de îngrijire a copiilor, împreună cu o imigraţie controlată, dacă vă uitaţi la ţări ca Franţa, Marea Britanie, Suedia, aici populaţia nu mai scade.
La început, când veneau români în UK exista o teamă. Acum, imaginea e mai echilibrată
Între atâtea situaţii complicate, România rămâne blocată de acelaşi fenomen: corupţia generalizată. Această stare de fapt constantă în ţara noastră a dus şi la plecarea masivă a celor apţi de muncă în alte state europene. Iar Marea Britanie este una dintre ţările de destinaţie.
Balazs Barabas: O ţară despre care putem vorbi este România, unde sunt dezbateri intense despre statul de drept, despre schimbarea legilor care protejează corupţia. Cum se vede România din perspectiva dvs, este o ţară problematică?
Jonathan Portes: Ca să fiu absolut sincer, în Marea Britanie se acordă mai puţină atenţie României decât altor ţări, de exemplu Ungariei. Pentru că Ungaria este văzută ca o problemă politică şi de corupţie. Este drept, există o mare comunitate de români în Marea Britanie, deci noi vedem România prin prisma acestei mari comunităţi de români care trăiesc în UK. Şi cred că per total, această percepţie este pozitivă. La început, când veneau români în UK exista o teamă, era un sentiment că românii sunt mai puţin bineveniţi decât alţi imigranţi, dar pe măsură ce numărul lor creştea, lumea vedea că românii, ca şi alţii, sunt foarte diverşi. Sunt români care vin să lucreze în construcţii sau ca doctori şi dentişti, infirmieri sau îngrijitori. Cred că există o imagine mai echilibrată despre români decât era acum 5 ani.
BREXIT-ul are încă șanse să fie inversat
Boris Johnson este noul premier al Marii Britanii şi inevitabil revine în centrul atenţiei BREXIT-ul. Europa este pregătită pentru acest eveniment, dar oricât de multe măsuri de precauţie se iau, toată lumea va fi afectată de ieşirea britanicilor din Uniunea Europeană.
Balazs Barabas: Marea Britanie va părăsi UE mai devreme sau mai târziu...
Jonathan Portes: Poate.
Balazs Barabas: Poate? Nu e sigur?
Jonathan Portes: Nu, nu este sigur. Cred că UK se va confrunta cu o alegere grea: să iasă în condiţii foarte dificile şi cu mari pagube sau să întoarcă procesul şi să rămână, ceea ce va avea efecte politice foarte severe. Şi cred că în acest moment nu este clar ce cale vom alege. Poate vom pleca, dar la fel există mari şanse să întoarcem procesul şi să rămânem.
Balazs Barabas: Să spunem că UK va ieşi din UE. În cazul acesta, ţara va prelua din nou puterea, cum a fost?
Jonathan Portes: Da, vom prelua puterea în anumite chestiuni, dar nu şi în altele. De exemplu, în imigraţie, ieşirea va însemna într-adevăr că vom controla din nou acest domeniu în sensul că cetăţenii străini care sunt acum rezidenţi vor putea rămâne, dar în viitor, vom putea folosi măsuri pe care acum nu le putem folosi. În sensul acesta vom controla imigraţia, faţă de situaţia de acum, când nu putem controla deplasarea liberă a oamenilor în interiorul UE. Dar în alte domenii, comerţ, ne vom confrunta cu un spaţiu de mişcare mai redus, nu vom avea „umbrela” UE ca negociator pe piaţa mondială, cum avem acum. L-am văzut recent pe Trump la Londra spunând că vrea un acord comercial cu UK, dar ştim că un acord comercial între SUA şi UK, dacă se va semna vreodată, va fi în condiţiile dictate de SUA. Şi asta nu prea înseamnă că am preluat controlul. La fel, dacă vrem să păstrăm relaţiile comerciale puternice pe care le avem acum cu UE, va trebui să acceptăm reguli şi reglementări comerciale elaborate în UE, deci vom avea control mai puţin decât acum. Deci sunt şi dezavantaje.
Balazs Barabas: Cât de mult credeţi că BREXIT va afecta UE?
Jonathan Portes: În mod clar, BREXIT afectează UE din punct de vedere politic, pierde una din cele mai mari patru ţări, o ţară care a fost membru 40 de ani şi este chiar prima ţară care părăseşte UE. Toate acestea sunt dezavantaje politice mari pentru UE şi nu le poţi evita. Dar şi economic este o pierdere mare una din cele mai mari patru ţări. UE va merge mai departe fără Marea Britanie şi poate va fi chiar mai coerentă pe plan intern decât cu UK, care a fost întotdeauna un partener neplăcut. Dar în mod sigur, pierderea UK produce pagube politice, geopolitice şi economice. În ce priveşte pagubele economice suferite de alte ţări membre din cauza Brexitului, vor exista, dar nu vor fi uriaşe. Va fi o chestiune, dar nu una uriaşă.
Momentul adevărului pentru populiștii din Europa
Noul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promite soluţii pentru probleme pe care Uniunea Europeană le-a ţinut la foc mic pentru mult timp. În discursul său din Parlamentul European a menţionat fiecare temă pentru care încă nu s-a găsit rezolvare şi de care au profitat partidele populiste ca să-şi facă loc la masa deciziilor.
Balazs Barabas: Partidele populiste au primit o şansă să se arate mai vizibil în PE. Credeţi că vor creşte în continuare, acum, că sunt mai vizibile?
Jonathan Portes: Este greu de spus. Cred că unul din lucrurile care se întâmplă cu partidele populiste este că atunci când îşi asumă responsabilitatea şi lumea îşi dă seama că nu îşi pot respecta promisiunile făcute, apare momentul adevărului şi oamenii îşi dau seama că au fost înşelaţi. Dar asta depinde şi de UE. De exemplu, dacă UE permite ca Salvini şi Italia să dea toată vina pe UE şi să arunce toată vina pentru măsurile sale pe „amestecul” din partea UE, asta ar afecta UE şi ar fi bine pentru Salvini. Dar dacă UE face un pas în spate şi spune: voi sunteţi la putere, Italia are probleme, trebuie să le rezolvaţi, iar oamenii îşi dau seama că soluţiile pe care el le propune nu sunt bune pentru economia italiană, atunci oamenii îşi vor da seama cum este el de fapt.
Era post-Merkel în Europa
Balazs Barabas: Coaliţia germană pare să se prăbuşească, iar preşedintele Macron pare foarte ocupat cu poziţia lui politică. Credeţi că acestea vor slăbi UE pe termen lung?
Jonathan Portes: Cred că problemele formării coaliţiei în Germania sau un preşedinte francez ocupat cu realegerea sa, toate acestea nu sunt ceva nou. Iar zona euro continuă să aibă dificultăţi. Toate acestea sunt probleme şi pot fi un obstacol în calea rezolvărilor sau a unor rezolvări cât mai rapide, dar acestea nu sunt provocări existenţiale. În cele din urmă, Merkel va fi înlocuită de cineva care va fi bine ancorat în politica europeană şi va păstra orientarea pro-europeană pe care politica germană a avut-o în ultimii 40 de ani. Din acest punct de vedere, nu este un pericol pentru Uniunea Europeană.
Balazs Barabas: Dar persoana care o va urma sau desemnată să o urmeze a fost învinsă, iar poziţia ei slăbită. Poate fi acest lucru o disfuncţionalitate în politica germană?
Jonathan Portes: Da, toate acestea sunt probleme, dar Germania este o democraţie foarte stabilă, partidul neofascist a pierdut din sprijin la ultimele alegeri. Partidele mari din Germania sunt toate puternic pro-europene, fiecare în felul lui, dar toate sunt pro-europene şi toate sprijină orientarea Germaniei spre UE, ceea ce este bineînţeles sprijinit de marea majoritate a cetăţenilor germani. Sunt schimbări, vor fi întotdeauna schimbări şi chiar instabilitate, dar instabilitate după standardele germane, ceea ce nu este instabilitate conform standardelor din alte ţări europene. Dar nu cred că vor reprezenta o schimbare fundamentală.
Ce ar trebui reformat în UE în perspectiva crizei economice care se apropie
Balazs Barabas: Mulţi spun despre creşterea partidelor populiste că este de fapt vocea alegătorilor care spun că UE trebuie reformată şi poate restructurată. Care credeţi că sunt cele mai importante 2-3 domenii care ar trebui reformate în UE?
Jonathan Portes: Cred că UE ar trebui să se orienteze, aşa cum mulţi economişti ca mine o spun de mulţi ani, spre un sistem de guvernare economică mai coerentă, care în acest moment este fragmentat şi face dificilă gestionarea crizelor. Şi poate că vom avea o nouă criză economică foarte curând. Nu din cauza UE, ci în primul rând, din cauza lui Trump. Dar indiferent de cauză, UE va trebui să răspundă, iar lipsa unei guvernări economice coerente este o problemă. Asta ar fi prima. A doua, schimbările climatice. Există în mod clar o dorinţă în rândul cetăţenilor europeni să vadă iniţiative radicale pentru combaterea schimbărilor climatice, la nivelul statelor UE. Uniunea Europeană va trebui să abordeze această problemă, apoi avem problema continuă a migraţiei şi gestionarea fluxului migraţiei într-un fel care este constructiv atât pentru UE, cât şi pentru ţările membre şi ţările de origine.
Balazs Barabas: Criza economică: va lovi puternic ţările est-europene?
Jonathan Portes: Este foarte dificil de spus. Dar orice marea criză globală va lovi atât ţările est-europene, cât şi restul Europei.
Balazs Barabas: Şi la ce ne putem aştepta?
Jonathan Portes: Crizele, prin natura lor, sunt imposibil de prezis şi de prevăzut. Dar fără îndoială, o combinaţie între o slăbiciune generală a economiei mondiale şi o ameninţare din partea intenţiilor lui Trump de a continua un război comercial contra Chinei şi Mexicului pot avea efecte foarte serioase asupra lumii şi a Europei.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
