Galerie Foto Încălzirea mării, haosul politic și infrastructura sunt de vină pentru inundațiile devastatoare care au creat haos în Libia
Apele mai calde ale mării, haosul politic şi infrastructura deficitară se află la originea efectelor devastatoare ale inundaţiilor recente care au ucis cel puţin 2.300 de persoane în Libia, conform unor experţi citaţi de AFP, potrivit Agerpres.
În noaptea de duminică spre luni cele două baraje care traversează Derna, de pe coasta de est a Mediteranei, au cedat.
Torenţii puternici au distrus poduri şi au măturat cartiere întregi cu tot cu locuitorii lor. De la marele cutremur care a devastat oraşul Al-Marj în 1963, aceasta este cea mai gravă catastrofă naturală produsă în Cirenaica, provincia orientală a Libiei.
Furtuna Daniel s-a format în jurul datei de 4 septembrie, producând săptămâna trecută victime şi distrugeri în Bulgaria, Grecia şi Turcia, înainte de a ajunge în Libia.
Aceste furtuni mediteraneene care prezintă caracteristici ale cicloanelor şi uraganelor tropicale nu se produc decât de 1 - 3 ori pe an.
„Pentru a se forma, aceste furtuni au nevoie de un flux de căldură şi umiditate care este favorizat şi de temperaturile mai ridicate ale straturilor de apă de la suprafaţa mării”, conform lui Suzanne Gray, profesor în cadrul Departamentului de Meteorologie al Universităţii Reading din Marea Britanie.
De mai multe săptămâni, apele de suprafaţă ale Mediteranei orientale şi ale Atlanticului sunt cu două până la trei grade Celsius mai calde decât de obicei. Astfel, apele de suprafaţă sunt „susceptibile să provoace precipitaţii mai intense”, au susţinut mai mulţi oameni de ştiinţă în cadrul unei reuniuni a UK National Climate Impacts.
„Există o legătură directă între creşterea volumului precipitaţiilor şi inundaţii. La acestea se adaugă şi condiţiile meteo locale. O astfel de furtună este rezultatul unui blocaj persistent al unui front atmosferic de presiune ridicată care se disipează în prezent”, conform unor cercetători citaţi de AFP.
Schimbările climatice ar putea reduce numărul furtunilor în Marea Mediterană, dar ar putea creşte intensitatea acestora
Aceştia au mai adăugat că în acest moment este greu de spus dacă acest tip de eveniment va fi sau nu mai frecvent în viitor. Potrivit unor modele, schimbările climatice ar putea reduce numărul de furtuni în Marea Mediterană, dar ar putea creşte intensitatea acestora.
Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt reticenţi în a stabili legături directe între evenimentele meteorologice individuale şi schimbările climatice pe termen lung.
Cu toate acestea, Furtuna Daniel „ilustrează tipul de inundaţii devastatoare la care ne putem aştepta din ce în ce mai mult în viitor”, pe măsură ce lumea se încălzeşte, conform lui Lizzie Kendon, profesor de ştiinţe climatice la Universitatea din Bristol.
Însă schimbările climatice nu explică întreaga dimensiune a dezastrului din Libia. Anumiţi analişti estimează că scena politică fragmentată din Libia - sfâşiată de mai bine de un deceniu de război civil după căderea dictatorului Muammar Gaddafi, aflat la putere din 1969 până în 2011 - a contribuit la rândul ei la această catastrofă.
Această ţară din nordul Africii este divizată între două administraţii rivale: administraţia internaţională recunoscută de ONU, care conduce din capitala Tripoli şi o administraţie diferită a regiunii orientale a ţării, regiune ce a fost lovită de inundaţii.
„Evenimentele care se desfăşoară în Libia ne amintesc că nu este vorba de o catastrofă naturală. Este adevărat că schimbările climatice pot face evenimentele meteorologice extreme mai frecvente, mai imprevizibile şi mai violente, în moduri care pot depăşi capacitatea infrastructurii şi sistemelor noastre existente de a face faţă, dar, în acelaşi timp, factorii sociali, politici şi economici determină ce regiuni sunt mai expuse la riscul de a fi mai grav afectate în timpul producerii unor evenimente meteorologice extreme”, susţine Leslie Mabon, lector în sisteme de mediu la Open University din Marea Britanie.
„Pierderea de vieţi omeneşti este, de asemenea, o consecinţă a naturii limitate a capacităţilor de prognoză, a sistemelor de avertizare şi evacuare a populaţiei din Libia", spune Kevin Collins, lector la Open University. În urma acestui dezastru au fost scoase la rampă şi deficienţele în ceea ce priveşte standardele de planificare şi proiectare pentru infrastructură şi oraşe, a mai precizat el.
Condiţiile politice din Libia „ridică provocări pentru dezvoltarea strategiilor de comunicare şi evaluare a riscurilor, pentru coordonarea operaţiunilor de salvare şi, de asemenea, potenţial, pentru întreţinerea infrastructurii critice, cum ar fi barajele”, adaugă Leslie Mabon.
Editor : Bianca Chirilă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
