Incendiile de vegetaţie pârjolesc sudul Europei. Alături de pompieri, locuitorii disperați încearcă din răsputeri să-și salveze proprietăţile, dar adesea eforturile lor sunt zadarnice. În Grecia, până acum, prăpăd a fost în capitala Atena, în regiunea Peloponez și în Evia, a doua cea mai mare insulă a țării. Astfel de focare apar frecvent în Evia pe timpul verii, dar niciodată ca acum. Zoi Halasti și-a văzut afacerea distrusă de flăcări. La fel ca alţi localnici, şi ea este supărată că ajutorul a venit atât de târziu. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
„Aici găteam. Rafturile, frigiderele și congelatoarele, masa pe care întindeam aluatul. Totul a dispărut. Ce aș mai putea spune? Focul era atât de puternic, că a topit aluminiul”, povestește Zoi Halasti, o localnică de pe insula Evia.
Timp de 40 de ani, soții Halasti au avut o mică patiserie pe insula Evia. Când au izbucnit incendiile, au văzut flăcările în depărtare și au chemat pompierii. Dar pompierii nu au ajuns la timp pentru a le salva magazinul.
„Sunt din ce în ce mai furioasă. Dacă nu ar fi fost voluntarii, am fi rămas și fără casă. Ei au stins focul. Pompierii au ajuns mult mai târziu și fără suficienți oameni”, povestește femeia.
Familia Halasti și-a pierdut mica afacere. Dar este recunoscătoare că încă are unde locui. Mulți dintre locuitorii insulei aflate la nord de capitala Atena nu mai au nimic și au fost evacuați cu feriboturile din mijlocul unor scene apocaliptice.
Insula Evia este unul dintre locurile cele mai afectate de incendiile recente. Focul a fost alimentat de vântul puternic și de unul dintre cele mai mari valuri de căldură înregistrate în sudul Europei în ultimele decenii. Localnicii au făcut tot ce au putut pentru a stinge flăcările folosind găleți. Dar chiar și echipele de salvare au fost copleșite de situație - și nu doar pe insula Evia.
Disperarea localnicilor, sporită de eșecul statului
Un pompier a venit să stingă incendii cu o țigară în mână.
Disperarea localnicilor a fost sporită de eșecul statului. Un localnic a încercat să-și salveze benzinăria cu ajutorul voluntarilor și a furtunului pentru udat grădina.
„Am chemat autoritățile responsabile, inclusiv pe șeful local al pompierilor, dar nu a venit nici măcar un pompier. Priviți!” - îndeamnă proprietarul de bezninărie.
Avioanele de stingere a incendiilor au sosit în cele din urmă, dar după câteva zile.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a promis acum un nou început pentru țară.
„Toate pădurile distruse de incendii vor fi replantate. Și, pentru viitor, ne vom schimba sistemul de protecție împotriva inundațiilor și incendiilor”, a anunțat Kyriakos Mitsotakis.
Criticii spun că acest lucru trebuia făcut demult. În ultimii ani, incendiile devastatoare au devenit o tristă realitate pentru Grecia. Și, totuși, gestionarea dezastrelor nu s-a schimbat.
„Avem nevoie de un plan care să permită stingerea incendiilor în 10 sau 15 minute de la izbucnire. De asemenea, trebuie implicată și populația locală în gestionarea dezastrelor. Oamenii din sate cunosc pădurile din împrejurimi. Când izbucnește un incendiu, ei știu cea mai rapidă cale de a ajunge acolo”, arată Evangelos Apostolou, fost ministru grec al agriculturii.
Până acum, în Grecia, dezbaterea despre incendiile fără precedent din acest an nu a atins cu adevărat discuția despre rolul schimbărilor climatice.
„Mă gândeam să ies la pensie. Nu știu dacă mai am energie să încep totul de la zero”
Zoi Halasti a găsit multă consolare în comunitatea locală. Ea spune că există un sentiment puternic de solidaritate, iar oamenii vor să reconstruiască împreună ceea ce a fost distrus în sat. Dar ea își face griji pentru viitor.
„Sursa noastră principală de venit sunt măslinele, care sunt atât de bune, încât le exportăm. Dar acum plantațiile de măslini sunt distruse. Mai câștigam și din turism. Dar cine va mai vrea acum să vină aici în vacanță?” - spune Zoi Halasti.
Pagubele uriașe provocate de incendii i-au făcut pe mulți să se întrebe dacă vor mai putea avea un viitor pe insulă.
„Ce ar trebui să fac? Nu știu dacă am energie ca să încep totul de la zero. Mă gândeam să ies la pensie anul viitor”, mărturisește Zoi Halasti.
Doar resturi carbonizate au rămas din patiserie și din mare parte a insulei Evia. Mulți se întreabă dacă insula va putea vreodată să-și recupereze frumusețea.