Îi va trăda Turcia pe uiguri? Refugiat: „Dacă ne trimite înapoi în China, vom fi închişi pentru totdeauna sau vom fi ucişi”
Uigurii sunt o minoritate etnică din China, care îşi doresc doar libertate și o viață mai bună. Majoritatea sunt musulmani și sunt persecutaţi în țara natală. Cel puțin un milion au ajuns închişi în așa-numitele tabere de reeducare. Unii au vorbit despre munca forțată de acolo, despre violuri și tortură. Deja 50.000 de uiguri au fugit în Turcia. Tânăra Şmesie Chitşik este unul dintre ei. Până recent credea, împreună cu ceilalți, că această țară este un refugiu al siguranţei. Acum, mulți se tem că vor fi deportați. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Tatăl, unchiul, bunicul. Jumătate din membrii familiei lui Şmesie Chitşik au fost arestaţi în China fiindcă sunt uiguri. De săptămâni întregi, Șmesie participă la protestele organizate în fața Consulatului chinez din Istanbul. Toţi cei de aici au rude care au fost date dispărute și speră să primească un semn de viaţă.
„Aceste fotografii sunt tot ceea ce avem. Nu suntem periculoși. Ne dorim doar familiile înapoi. Nu înțeleg de ce nu sunt eliberate și de ce nimeni nu vorbește cu noi. Poate că se tem de noi. Sau poate se tem de adevăr”, spune Şmesie Chitşik, care este studentă în Turcia.
Cinci mii de dosare sunt îngrămădite într-o mașină. Cinci mii de uiguri dispăruți. Șmesie și ceilalți manifestanți au încercat de mai multe ori să predea documentele consulatului chinez. Nu au reuşit nici până în ziua de azi.
„Tatăl meu a fost arestat. Cred că este într-o situație disperată”
Şmesie a venit la Istanbul pe când avea 15 ani. A crescut în Xinjiang, patria minorităţii musulmane uigure din China. Tatăl ei a vrut ca fata să urmeze liceul în Turcia. Acum, ea studiază ca să fie asistentă.
De câțiva ani Șmesie nu a mai luat legătura cu familia. O prietenă a mamei sale, care locuiește și ea în Istanbul, este singura conexiune cu viața ei de dinainte.
„Din câte știu, tatăl meu a fost arestat în mai 2017 și dus într-un lagăr din Xinjiang - o tabără de reeducare, aşa cum îi spun autorităţile chineze. Cred că este într-o situaţie disperată. Văd multe videoclipuri pe rețelele sociale în care uigurii sunt forțați să muncească în lagăre și fabrici. Unul dintre acești oameni ar putea fi tatăl meu”, spune tânăra.
Turcia se pregătește să ratifice un tratat de extrădare cu China
Astfel de mărturii pot fi auzite cu zecile pe străzile din Zeytinburnu. Acest cartier din Istanbul este centrul comunității uigure exilate în Turcia.
Dar acum, sanctuarul lor pare să fie în pericol. Turcia ar putea ratifica în curând tratatul de extrădare cu China. Mulți uiguri care se simțeau în siguranță se tem.
Este și cazul lui Yusuf Ömer, bucătar într-un restaurant uigur. E îngrijorat că ar putea fi deportat, mai îngrijorat chiar decât de toate problemele economice provocate de criza coronavirusului.
„Dacă Turcia ne trimite înapoi în China, vom fi închişi pentru totdeauna sau vom fi ucişi”, spune Yusuf Ömer.
Avocatul Ibrahim Ergin reprezintă mulți refugiați uiguri. Are un dosar gros cu cereri de extrădare venite din China. Ergin spune că până acum nimeni nu a fost deportat, dar Beijingul creşte presiunile.
China ademenește Turcia cu investiții
„Investiţiile chineze au devenit foarte importante pentru economia slăbită a Turciei, în special în perioada pandemiei. Două mari companii de telefonie mobilă au anunțat recent că vor să investească aici. În plus, Turcia se bazează pe vaccinul anti-COVID fabricat în China. (…) În opinia mea, China se folosește de toate acestea ca să pună presiune pe Turcia”, spune avocatul Ibrahim Ergin.
Banii Chinei au devenit tot mai importanţi pentru economia Turciei în ultimii ani. Un exemplu este „Kumport”, unul dintre cele mai mari terminale de containere din țară, deținut acum în majoritate de un consorțiu chinez. La fel și uriaşul pod Sultan Selim din Istanbul. Devine, astfel, Turcia mai accesibilă intereselor Chinei? Partidul de la putere spune că nu.
„Acest tratat de extrădare cu China se referă la infractori. Avem acorduri similare cu alte 32 de țări. Este cât se poate de greșit să îl privim ca pe un acord împotriva fraților noştri uiguri”, dă asigurări Ömer Celik, purtător de cuvânt AKP, partidul aflat la putere.
„China mă consideră o infractoare pentru că îmi caut tatăl și rudele”
Șmesie Chitşik a fost întotdeauna recunoscătoare guvernului turc pentru sprijinul acordat uigurilor. Dar acum simte că se schimbă ceva. Se teme că inclusiv numele său va apărea pe lista deportărilor dacă este ratificat acordul de extrădare cu China.
„Acum sunt activistă. China mă consideră o infractoare pentru că îmi caut tatăl și rudele. Și mă tem că ceea ce li s-a întâmplat altora mi s-ar putea întâmpla şi mie într-o bună zi”, explică Șmesie Chitşik.
Dar Șmesie nu vrea să renunțe la protest, nu vrea să tacă, nu vrea să fie o voce neauzită. Îşi doreşte ca lumea să nu uite ce au păţit oameni ca tatăl ei şi ceilalţi uiguri dispăruţi.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
