Giorgia Meloni nu mai vrea guverne tehnocrate la conducerea Italiei și propune „mama tuturor reformelor”
Cabinetul Italiei a propus interzicerea guvernelor conduse de tehnocrați ca parte a unei reforme constituționale pentru a alege direct șeful guvernului, a declarat vineri prim-ministrul Giorgia Meloni, numind planul „mama tuturor reformelor”, transmite Reuters.
Italia a avut aproape 70 de guverne de la al Doilea Război Mondial până astăzi, de peste două ori numărul guvernelor pe care le-au avut Marea Britanie și Germania.
Încercările repetate de a produce un sistem mai robust, ultima în 2016, s-au prăbușit întotdeauna în mijlocul nenumăratelor viziuni concurente și, având în vedere pașii necesari, nu există nicio garanție că va deveni se va întâmpla de data aceasta.
Administrația de dreapta a premierului Giorgia Meloni, care a preluat mandatul anul trecut, și-a propus ca încetarea instabilității politice cronice a țării, întărirea legăturii dintre guverne și alegători, să fie un plan cheie al politicii.
Potrivit propunerii executivului, premierul ar urma să fie ales pentru o perioadă de cinci ani, iar coaliției care susține candidatul câștigător i se vor acorda cel puțin 55% din mandate, pentru a se asigura că are o majoritate viabilă în ambele camere ale parlamentului.
În cazul în care premierul ales nu poate continua, președintele poate doar să numească din nou prim-ministrul în funcție sau să aleagă un parlamentar care face parte din majoritatea de guvernământ pentru această funcție.
Dacă un astfel de guvern nu reușește să câștige un vot de încredere, șeful statului trebuie să dizolve parlamentul și să organizeze alegeri anticipate.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Dacă va fi aprobat, planul ar face imposibil ca președinții să numească tehnocrați din afară pentru a conduce guverne, o putere pe care au folosit-o în mod repetat pentru a pune capăt impasului politic.
Meloni a declarat într-o conferință de presă că propunerea va pune capăt sezonului guvernelor fără sprijin electoral, care „au pus în aplicare politici pe care cetățenii nu le-au decis”.
„Consider că aceasta este mama tuturor reformelor care pot fi făcute în Italia, pentru că dacă ne dăm înapoi și ne uităm la ce s-a întâmplat în Italia și Europa în ultimii 20 de ani... am avut nouă prim-miniștri cu 12 guverne diferite, în Franţa patru preşedinţi de republică, în Germania trei cancelari”.
Predecesorul lui Meloni, Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a condus ultimul guvern tehnocrat, după ce a fost chemat de președintele Sergio Mattarella în 2021 pentru a pune capăt unei crize politice, iar apoi pandemia de COVID-19 a lovit Italia.
Proiectul de lege va fi acum trimis parlamentului și va fi supus unui proces de aprobare complicat, ceea ce nu asigură deloc că va fi adoptat în forma sa actuală.
Orice modificare a constituției trebuie să securizeze o majoritate de două treimi în ambele camere ale parlamentului - ceva greu de imaginat, având în vedere natura fragmentată a politicii italiene. În caz contrar, poate fi adoptată prin referendum.
Principalele grupuri de opoziție, Partidul Democrat (PD) de centru-stânga și Mișcarea 5 Stele, s-au declarat deja împotriva planului. Doar micul partid centrist Italia Viva al fostului premier Matteo Renzi a spus că ar putea sprijini guvernul.
Meloni a transmis că va merge la un referendum dacă nu va primi sprijinul parlamentar.
Editor : M.I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
