Italia va construi două centre de detenție în Albania, pentru a găzdui azilanții care ajung pe țărmurile sale, a declarat luni prim-ministrul Georgia Meloni. Premierul Italiei încearcă să controleze cifrele migrației, care aproape s-au dublat în anul de la preluarea mandatului, transmite CNN.
Meloni a spus că facilitățile urmează să fie deschise în primăvara anului viitor și vor primi inițial 3.000 de persoane. Odată ce centrele sunt „pe deplin funcționale”, Meloni a spus că guvernul ei speră că ar putea procesa până la 36.000 de persoane pe an.
Partidul de extremă dreaptă a lui Meloni, Frații Italiei, se confruntă cu o presiune internă tot mai mare, deoarece nu și-a îndeplinit promisiunea electorală de a limita migrația ilegală. Peste 145.000 de oameni au ajuns pe țărmurile Italiei din ianuarie, comparativ cu 88.000 de oameni anul trecut.
Într-un discurs susținut la Roma alături de omologul său albanez Edi Rama, Meloni a salutat acordul drept un „acord european” și o „soluție inovatoare” menită să stopeze creșterea trecerilor peste Marea Mediterană din Africa de Nord.
„Imigrația ilegală în masă este un fenomen cu care statele membre ale Uniunii Europene nu pot face față singure”, a spus Meloni la conferința de presă comună cu Rama, adăugând „cooperarea dintre statele membre ale UE și ceea ce sunt, deocamdată, țări non-UE, poate juca un rol decisiv.”
7.000 de oameni ajung pe insula italiană Lampedusa, cu 6.000 de locuitori
Albaniei i s-a acordat statutul de candidat la Uniunea Europeană în urmă cu aproape un deceniu, dar încă nu a aderat la bloc. Acordul reprezintă o premieră când o țară din UE își externalizează procedurile de azil unei țări care încearcă să se alăture europenilor.
„Dacă Italia sună Albania, Albania va răspunde”, a spus Rama. „Suntem un stat european, dar ne lipsește „U”-ul din față, dar asta nu ne împiedică să fim și să vedem lumea ca europeni”, a spus el.
Centrele vor fi construite în porturile albaneze Shengjin și Gjader și sunt „în deplină conformitate cu legislația Uniunii Europene și cea internațională”, a spus Meloni.
Un centru va fi folosit pentru a procesa migranții salvați de bărci pe mare; al doilea va fi folosit pentru a găzdui migranții care se califică pentru a solicita azil în UE. Nu este clar ce se întâmplă cu cei care nu se califică, dar guvernul Meloni s-a concentrat pe utilizarea amenințării deportării imediate ca mijloc de a descuraja migranții să sosească pe țărmurile Italiei.
Deportarea imediată nu este permisă în interiorul UE datorită reglementărilor drepturilor omului care permit tuturor celor care sosesc să solicite azil. Pentru că Albania nu este membră a UE, acele reguli nu se vor aplica.
Planul ar permite Italiei să evite acordul de la Dublin, care prevede că prima țară în care sosesc migranții trebuie să aibă grijă de ei și să le proceseze cazurile.
Italia va furniza forța de muncă pentru a procesa cererile, dar Albania va asigura poliție pentru securitate și supraveghere, a spus Meloni, adăugând că minorii, femeile însărcinate și alte grupuri vulnerabile nu vor fi trimise în Albania.
Opoziția și ONG-urile critică planurile premierului
Comisia Europeană a emis un răspuns concis marți după-amiază. „Suntem în contact cu autoritățile italiene pentru că trebuie să vedem detaliile. Solicităm să primim informații detaliate despre acest tip de aranjament”, a spus un purtător de cuvânt.
Acordul face ecou acordului controversat al Regatului Unit de a trimite mii de solicitanți de azil în Rwanda, care a fost blocat, din cauza încurcăturilor legale, încă de la începuturile sale.
Grupurile pentru drepturile omului și politicienii de opoziție au condamnat anunțul. Secretarul partidului de stânga More Europe, Riccardo Magi, a scris pe X că acordul va crea un „Guantanamo italian”.
Într-o declarație usturătoare pentru CNN, Comitetul Internațional de Salvare (IRC) a condamnat planul Romei, despre care a spus că „dă o nouă lovitură principiului solidarității UE”.
„Planul guvernului italian de a construi centre de primire pentru refugiați și solicitanți de azil în Albania este o dovadă a concentrării sale disproporționate pe prevenirea sosirii oamenilor în UE, mai degrabă decât să creeze căi sigure și legale pentru cei care caută refugiu”, a declarat Susanna Zanfrini, director IRC Italia.
„Planează întrebări serioase asupra aplicării jurisdicției italiene în Albania, deoarece rămâne neclar cum persoanele aflate în mișcare ar putea accesa azil și își pot exercita drepturile de bază pe un teritoriu din afara UE”, a adăugat ea.
Organizația „Medicii fără frontiere” (MSF) a reacționat, de asemenea, la anunț, comparând acordul cu alte investiții făcute în țările de tranzit pentru a împiedica oamenii să plece pentru a căuta siguranță în fața războiului, foametei și a altor conflicte.
„Pactul semnat între Italia și Albania merge cu un pas mai departe decât acordurile de outsourcing pe care guvernul italian sau instituțiile europene le-au semnat în ultimii ani cu Turcia, Libia și Tunisia”, a spus MSF într-un comunicat.
„Lipsa accesului pe pământul italian, gestionarea extrateritorială a cererilor de azil, aplicarea procedurilor accelerate de frontieră și detenția persoanelor într-o țară terță reprezintă un nou atac la adresa dreptului la azil, așa cum este înțeles astăzi”, a spus MSF într-o declarație.
MSF, care se evaluează ca o barcă de salvare în zona de căutare și salvare dintre Libia, Malta și Italia, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că trimiterea navelor cu migranți în porturi îndepărtate pune acești oameni în pericol.
Editor : M.I.
