Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, ar încerca să obțină suport politic pentru a înființa un Consiliu de Stat, în mare măsură după modelul Chinei, dar cu anumite modificări de organizare decizională, pentru a-i garanta lui Vladimir Putin posibilitatea de a deveni, în calitate de președinte al noii structuri, un fel „lider suprem” al Rusiei.
Rusky Monitor a adus în discuție acest presupus plan la care ar lucra Volodin, principalul ideolog în Rusia al puterii ierarhice pe calapod chinezesc, în spatele ușilor închise.
În cazul în care proiectul de înființare va primi votul deputaților, noii structuri executive (a nu se confundat cu Consiliul Federației Ruse) i se vor subordona toate celelalte structuri executive.
În această nouă funcție, Vladimir Putin nu ar deveni doar președintele Consiliului de Stat, ci și conducătorul spiritual al Rusiei, iar scaunul de șef de stat sau cel de premier vor fi doar decorative în al doilea palier al ierarhiei, scrie Rusky Monitor.
Mai mult, Putin va putea iniția orice fel de reformă fără să fie nevoie de „modificări fundamentale” în Constituție.
„De fapt, Putin ar deveni un fel de cvasi-monarh fără obligația de a lăsa moștenire tronul”, subliniază sursa citată.
De asemenea, un Consiliu de Stat, așa cum este el gândit de Veaceslav Volodin, ar muta considerabil vectorul de putere dinspre Guvern spre guvernatorii regionali.
Este cunoscut faptul că funcțiile de conducere regională din Rusia au fost, de la prăbușirea Uniunii Sovietice, o pepinieră de transformare administrativă a multor foști agenți KGB, preschimbați peste noapte în guvernatori. În 2016, publicația online Meduza nota că 16 din cei 85 de șefi de regiuni (republici, autonomii, regiuni, teritorii) din Rusia ar fi lucrat înainte în KGB, FSB sau MAI. În argoul politic rusesc, aceștia sunt cunoscuți sub numele de siloviki, referindu-se la rețelele de figuri influente din rândul structurilor de forță sau al serviciilor secrete în cercul interior al Kremlinului.
Consiliul de Stat al Chinei este departamentul suprem naţional de administrare a problemelor ţării. El pune în practică legile şi rezoluţiile elaborate şi aprobate de Adunarea Naţională a Reprezentanţilor Poporului şi de comitetul ei permanent, răspunde în faţa Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Poporului şi a comitetului său permanent şi prezintă rapoarte de activitate în faţa acestei adunări. În limitele legii, Consiliul de Stat are dreptul de a stabili măsurile administrative, de a elabora regulamentele administrative şi de a publica hotărâri şi ordine. Consiliul de Stat este format din premier, vicepremieri, membrii Consiliului de Stat, şefii diferitelor ministere, directori ai diferitelor comitete, directorul de revizuire, secretarul general.
Elitele politice de la Moscova sunt îngrijorate de scenariile de preluare a puterii după ce președintele Vladimir Putin va muri, scria recent jurnalistul Brian Whitmore în rubrica sa de pe RFE/RL – The Daily Vertical.
Whitmore interpreta o declarație recentă aparținându-i lui Serghei Markov, fost deputat în Duma de Stat.
Într-o defulare de ton profetic, Markov scrisese pe Facebook că liderul de la Kremlin va trăi 130 de ani și că va ocupa funcția de președinte al Rusiei până la vârsta de 71 de ani. După care, Putin va continua să conducă țara ca un soi de lider suprem. „Un fel de Deng Xiaoping”, sublinia Brian Whitmore.
Chiar dacă, la o primăm vedere, mesajul de pe Facebook al lui Serghei Markov, scris în contextul celei de-a 65-a aniversări a lui Vladimir Putin, pare a friza vechea fantezie sovietică a liderilor nemuritori, exprimă însă, în subtext, anxietatea elitelor politice față de ideea morții președintelui rus, considera Whitmore.
O parte din această anxietate „se referă la vechea problemă a succesiunii rusești”. Mai exact? Este vorba despre un reflex istoric pe care s-a articulat vârful ierarhiei puterii pe scena politică din Rusia.
În absența unor instituții viabile, scria jurnalistul, „puterea în Rusia tinde să devină personalizată, iar transferurile de putere tind să se transforme în lupte cu potențial violent”.
O epocă post-Putin ar putea fi una „deosebit de dezordonată”, o reeditare a uraganului politic care a fost declanșat de moartea lui Stalin. Cei doi lideri de stat au în comun, printre alte caracteristici, aceeași dependență de „un singur om” pe care au creat-o într-un întreg aparat administrativ de proporții uriașe, precum este cel al Kremlinului.