Franța și Turcia propun planuri rivale de export al cerealelor ucrainene, în condițiile în care eșecurile înregistrate până acum sporesc îngrijorarea cu privire la impactul potențial asupra celor mai săraci oameni din lume. În timp ce Emmanuel Macron favorizează rutele terestre, de la Odesa către România, Recep Tayyip Erdogan vrea să folosească rutele maritime prin Marea Neagră, relatează The Guardian.
Premierul italian, Mario Draghi, a atras atenția că este vital să fie elaborat un calendar pentru transportul cerealelor din Ucraina până la începerea summitului G7 de la sfârșitul săptămânii viitoare. „Se apropie cu repeziciune o serie de termene-limită și se apropie drama adusă de o foamete mondială, concentrată, în mod firesc, în cele mai sărace părți ale lumii, în special în Africa”, a avertizat el în urma discuțiilor avute joi, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Italia susține ideea unei rezoluții ONU, respinsă până acum de Rusia, care ar permite unui convoi ONU să supravegheze navele cu cereale ce pleacă din portul Odesa de la Marea Neagră, aflat sub controlul Ucrainei, precum și din alte porturi către Bosfor. Dar președintele francez, Emmanuel Macron, este sceptic că o astfel de rezoluție ONU va fi acceptată și propune în schimb o intensificare masivă a exporturilor de cereale prin intermediul porturilor românești.
Varianta turcă
Într-o schimbare de abordare, Turcia promovează acum opțiunea unor rute sigure din trei porturi ucrainene, chiar dacă porturile nu au fost deminate.
Se estimează că ar trebui îndepărtate peste 400 de mine, dar Ucraina se teme că astfel s-ar deschide un culoar pentru navele rusești către porturile sale și de aceea vrea garanții solide de securitate din partea ONU, în cazul în care Rusia ar organiza un atac surpriză.
Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a arătat miercuri că „din moment ce amplasamentul minelor este cunoscut, vor fi stabilite anumite linii de siguranță din trei porturi”. El a explicat că navele comerciale, eventual ghidate de ucraineni, ar putea veni și pleca în siguranță, fără a fi nevoie să fie îndepărtate minele, iar funcționarii turci ar putea inspecta navele comerciale pentru a depista eventuale transporturi de armament de contrabandă, liniștind astfel temerile Rusiei.
David Arahamia, membru al echipei de negociere ucrainene, a pus însă sub semnul îndoielii acest plan. „Militarii noștri sunt împotrivă, așa că de aceea avem un optimism foarte limitat în legătură cu acest plan”, a afirmat el la o conferință la Washington.
Ar fi nevoie de două săptămâni pentru a demina porturile și apoi ar trebui golite silozurile la timp, pentru a le pregăti pentru luna septembrie și pentru noua recoltă.
Varianta franceză
Președintele Macron, care a vizitat România la începutul acestei săptămâni, a cerut cu insistență sporirea rutelor terestre și feroviare către portul Constanța, situat la circa 450 km sud de Odesa. Numai că portul Constanța este aproape plin până la refuz, notează The Guardian.
„Odesa se află la câteva zeci de kilometri de România, iar prin România am putea avea acces la Dunăre și la calea ferată”, a arătat Macron. „Suntem în curs de a crea un fel de punct de conexiune de unde am putea exporta aceste cereale mult mai intens, mai rapid și mai masiv decât o facem astăzi”, a explicat președintele francez.
Înainte de război, cea mai mare parte a cerealelor produse de Ucraina, unul dintre marii furnizori ai lumii, se exportau din șapte porturi de la Marea Neagră. Potrivit Programului Alimentar Mondial, în cele opt luni de dinaintea începerii conflictului, prin aceste porturi au trecut aproximativ 51 de milioane de tone de cereale, iar valoarea comercială a exporturilor ucrainene de grâne se ridica la 47 de miliarde de dolari pe an.
Varianta americană
Joe Biden a propus, separat, construirea de silozuri suplimentare la granița cu Polonia, în încercarea de a împiedica Rusia să preia eventual grânele ucrainene, în condițiile în care Ucraina acuză Rusia că a furat „câteva sute de mii de tone” din zonele pe care le-a ocupat.
O altă parte din cerealele ucrainene este exportată prin porturile baltice. Însă, potrivit unei estimări ucrainene, doar 20 la sută din exporturile ucrainene care în mod normal sunt expediate prin porturile de la Marea Neagră ar putea fi transportate pe calea ferată către porturile baltice. În ceea ce privește transportul rutier, costurile lui au crescut de cinci ori anul trecut.
Editor : Luana Pavaluca
