Exclusiv Frans Timmermans: România ar fi trebuit să fie în Schengen de mult. E trasă la răspundere pentru ceva în care are rol puțin sau deloc
România primeşte foarte mulţi bani de la Uniunea Europeană şi tot ce are de făcut este să îi folosească pentru investiţii. Obiceiul binecunoscut de a ne plânge că nu avem cu ce şi că de aceea nu putem face mare lucru ar trebui anulat. Fondurile puse la dispoziţia noastră în prezent sunt uriaşe, este necesar doar să venim cu proiecte de îmbunătăţire, pentru ca ţara să funcţioneze la nivelul statelor din Occident. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, ne reaminteşte câţi bani europeni sunt în dreptul numelui României şi ne îndeamnă să îi investim, ca să atingem adevăratul nostru potenţial.
Furtul este furt
Pragul pentru abuz în serviciu, adică, până la ce sumă maximă de bani poţi fura, dacă eşti într-o funcţie publică, fără să fii pedepsit. Ideea ca acest prag să fie până în suma de 50.000 de euro urma să facă parte din noul Cod de Procedură Penală şi trecuse deja de vot în Senat, când a fost filmat interviul cu vicepreşedintele Comisiei Europene. Propunerea de lege ajunsese în Camera Deputaţilor, dar între timp, politicienii din România au înţeles că furtul este furt şi au renunţat la amendamentele care încurajau practic folosirea banilor publici în scopuri personale.
Cristina Cileacu: Dle. vicepreședinte Timmermans, sunteți la București în momentul în care politicienii noștri au votat în Senat pentru dezincriminarea abuzul în serviciu, sub 50.000 de euro. Aţi fost destul de implicat, când eraţi responsabil de statul de drept la nivelul Uniunii Europene, când Liviu Dragnea, fostul lider PSD, a vrut să voteze celebra Ordonanţă 13. Acum este domnul Ciolacu, un alt lider al Partidului Socialist, care vrea să facă același lucru. Care este mesajul dvs., de la un socialist la altul, pentru domnul Ciolacu?
Frans Timmermans: Foarte clar, nu este absolut același lucru. Să fim foarte clari în această privință. Marcel Ciolacu și partidul sunt dedicați foarte mult statului de drept. Mi-au lămurit acest lucru de multe ori, nu doar în cuvinte, văd ce se întâmplă în guvern. Și această problemă specifică nu este în etapele finale ale soluției. Așa că personal aș aștepta până când voi vedea ce rezultă la final și până atunci mă abțin să-mi exprim opinia. Dar este clar că nu operăm în același mod ca la momentul respectiv (n.r. vremea Ordonanței 13). Acesta este acum, în mod clar, un partid dedicat valorilor europene, angajat în respectarea statului de drept, și să vedem ce rezultă de aici, și apoi putem avea o judecată finală.
Cristina Cileacu: Din experiența dvs., pentru că sunteți un politician foarte experimentat, este un astfel de plafon de discriminare a abuzului de serviciu într-o țară din Europa?
Frans Timmermans: Cred că abuzul de serviciu este abuz în serviciu și, ca atare, nu este permis. Și aceasta este, cred, o normă europeană asupra căreia toată lumea poate fi de acord.
Cristina Cileacu: Deci, cum se face că ceea ce votează acum în România nu este același lucru?
Frans Timmermans: Să așteptăm să vedem ce rezultă din această situație până la urmă și apoi putem judeca dacă acest lucru este în conformitate cu normele europene, da sau nu? Ceea ce am auzit, ce mi s-a spus în această dimineață în discuțiile pe care le-am avut îmi dă încredere că rezultatul nu ar încălca normele europene. Dar să așteptăm și să vedem.
Schengen | probleme vechi, teme noi
Intrarea României în spaţiul Schengen a fost mult timp condiţionată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, MCV. Asta însemna că autorităţile erau constant verificate dacă şi-au făcut temele privind reforma sistemului judiciar, care trebuie să fie independent, şi combaterea corupţiei. Anul trecut, Comisia Europeană a renunţat la acest instrument, considerând că România a făcut reformă şi în justiţie şi în combaterea corupţiei. Practic, ţara noastră a intrat sub incidenţa unui alt mecanism, folosit în cazul tuturor membrilor Uniunii Europene, Raportul anual privind statul de drept, prin care blocul comunitar se asigură că sunt respectate constant regulile democraţiei. Problema intrării în Schengen a României nu mai este acum legată de corupţie, ci, după estimarea Austriei, de migraţia ilegală care ar trece şi pe la noi spre vestul Europei. Totuşi, cum ar vedea Comisia Europeană un vot prin care România ar fi permis un prag pentru abuzul în serviciu?
Cristina Cileacu: Și un astfel de vot, dacă va fi finalizat, va conta, la nivelul Uniunii Europene, dacă vom discuta despre Schengen, România în Schengen?
Frans Timmermans: Oh, să nu amestecăm problemele. Cred că România ar fi trebuit să fie în Schengen cu mult timp în urmă. Am fost un susținător al acestui lucru de-a lungul multor ani. Cred că România este trasă la răspundere pentru ceva în care România are foarte puţin sau deloc un rol, mă refer la problema migranţilor care ajung în anumite ţări. Așadar, nu aș amesteca problemele și voi rămâne un militant pentru a mă asigura că România va intra în spațiul Schengen cât mai repede posibil.
Mâncare curată, preţ greu de plătit
Pactul Verde European este planul Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice. Toate domeniile care au legătură cu economia blocului comunitar intră sub incidenţa acestui proiect ambiţios de trecere la metode noi şi eficiente de folosire a resurselor, de eliminare a risipei de orice fel şi, în modul general, de acceptate a faptului că, vrem sau nu, lumea este într-o continuă transformare. Agricultura europeană care să respecte mediul înconjurător are în continuare sarcina să ne hrănească, dar după o serie de reguli noi. Fermierii care cresc animale sunt printre cei mai revoltaţi. Directiva UE privind reducerea emisiilor de azot înseamnă pentru fermele mari că trebuie să îşi reducă efectivele de animale, iar pentru multe ferme mici presupune chiar închiderea lor. Bătălia dintre tipurile vechi de producţie şi inovaţie este în plină derulare, cert este că la final trebuie să câştigăm toţi, pentru că avem nevoie de mâncare curată, în cantitităţi suficiente, obţinută fără să ne distrugem planeta.
Cristina Cileacu: Acum sunteţi responsabil de Pactul Verde al Europei. Și o problemă importantă în Pactul ecologic este agricultura. Acest domeniu va primi bani UE numai dacă toată lumea pune în aplicare normele de mediu. Reducerea emisiilor de azot este o problemă pentru fermierii olandezi, pentru fermierii români, precum și pentru toți cei care au ferme de animale. Ce le veţi spune, pentru că sunt multe îngrijorări.
Frans Timmermans: Da. În primul rând, sunt și o mulțime de bani în sprijinul acestei tranziții. România şi-a prezentat planurile de reformă a sectorului agricol pentru schemele ecologice. Sunt o mulțime de bani europeni pentru a sprijini acest lucru. Știți, pachetul total al politicii agricole comune se apropie de 390 de miliarde EUR în acest exerciţiu financiar. Deci, sunt mulţi bani pentru asta. Punerea în aplicare a Acordului cu România privind reforma agricolă va ajuta agricultorii. Trebuie să ne asigurăm că sprijinim în special acei agricultori care au ferme mici și care au deja practici durabile. Trebuie să ne asigurăm că în întregul lanț valoric devine mai interesant să cumpărăm produse durabile. Dar la ce se ajunge până la urmă este concluzia că natura și agricultura sunt aliați, nu se opun. Nu poți face agricultură pe pământ mort. Nimic nu crește pe acel pământ. Nu poţi face agricultură dacă polenizatorii sunt morți, dacă nu mai există albine. Și aceasta este capitala mondială a albinelor, vorbesc de România. Așadar, trebuie să ne asigurăm că agricultura poate fi făcută în condiții sănătoase. Trebuie să reducem utilizarea pesticidelor. Trebuie să reducem utilizarea îngrășămintelor. Trebuie să trecem la practici agricole mai durabile. Dar agricultorii trebuie să obțină sprijin pentru a face acest lucru. Și avem aceste mijloace în Politica Agricolă Comună. Dar ce cred că va paraliza lucrurile ar fi existenţa unei false contradicții între protecția naturii și agricultură.
Agricultura, potenţial uriaş neexpolatat
În 2019, România avea cei mai mulţi angajaţi în agricultură dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Estimările oficiale arată că la noi în ţară sunt cultivate puţin peste 12 milioane de hectare de teren agricol, în vreme ce Polonia ajunge la aproape 15 milioane, iar Franţa face agricultură pe 28 de milioane de hectare. Dar nu doar suprafeţele cultivate sunt importante, ci şi metodele de lucru, pentru că producţia, în cazul nostru, este în mare parte ineficientă. Potenţialul agricol al României este încă limitat de lipsa de investiţii masive în acest domeniu. Iar Uniunea Europeană are mulţi bani pregătiţi pentru noi în acest sens, dar, la rândul nostru, trebuie să înţelegem că banii vin doar dacă se fac proiecte bine gândite, care să îmbunătăţească felul în care se face agricultură. În momentul în care acest pas va fi făcut, subvenţiile pe care UE le plăteşte fermierilor români vor putea fi comparabile cu cele din alte state ale blocului comunitar.
Cristina Cileacu: România beneficiază de subvenții mai mici, este o altă problemă care nemulţumeşte fermierii români, în comparație cu restul țărilor UE, inclusiv cu țările din Europa Centrală și de Est. De ce se întâmplă asta? Este din cauză că politicianul român nu a negociat bine la nivelul Comisiei Europene?
Frans Timmermans: Cred că sprijinul pe care îl primește România este legat de poziţia în care se află în privinţa dezvoltării sale agricole. Contribuția pe care o primește este în relație cu natura agriculturii din România și, în același timp, știu că este încă un potențial uriaș, care rămâne neutilizat în ceea ce privește reforma, în privinţa investițiilor, și haideți să folosim anii următori pentru a face ca acest lucru să funcționeze mai bine. Aceste lucruri le-am spus miniștrilor în această dimineață. Avem o nevoie urgentă de investiţii în România, fondurile sunt acolo. Dacă vă uitaţi la fondurile structurale, la fondurile agricole, la fondurile Generaţia Următoare UE, la fondul de inovare, la banii din PNRR. Dacă combinați toate acestea, vorbim despre procente complete din PIB-ul României, care ar putea fi investite și ar trebui să ne asigurăm că nu încetinim, că accelerăm aceste investiții. Iar Comisia se concentrează foarte mult pe realizarea acestui lucru. De asemenea, tocmai am avut o misiune din partea oficialilor Comisiei pentru a trece prin cerințe, sper că vom putea agrea în curând că a treia tranșă a plăților să fie disponibilă. Deci, haideți să accelerăm investițiile și apoi, de asemenea, agricultura va creşte la un nivel superior.
Cristina Cileacu: Dar care este motivul acestei lipse de investiții, din punctul dvs. de vedere? Pentru că aveţi perfectă dreptate, primim mulți bani de la Uniunea Europeană. Cum de nu îi cheltuim?
Frans Timmermans: A fost în trecut, după cum știți, o perioadă de turbulențe politice.
Cristina Cileacu: Este întotdeauna o perioadă de turbulențe politice.
Frans Timmermans: Acum guvernul funcționează, negociază cu noi și implementează planuri. Acest lucru nu a fost întotdeauna posibil, și mai ales în perioada în care a trebuit să formulăm planul de redresare şi rezilienţă (n.r. PNRR). A fost foarte dificil la acea vreme, având în vedere situația politică, să facem acest plan. Dar este valabil acum și acestea sunt planuri bune și acum avem nevoie să le punem în aplicare, deci nu cred că în acest stadiu există vreo reţinere, vreo limită pentru a merge mai departe. Dar, încă o dată, avem nevoie de claritate politică. Avem nevoie de un guvern care să poată guverna. Și acesta este cazul în prezent. Sper să putem construi pe această bază, ca să accelerăm investițiile.
Hrană cu gândaci, model de fake news
"Uniunea Europeană ne forţează să mâncăm gândaci!" Acest enunţ fals a fost popularizat sub diferite forme, pe mai multe canale de cei care vor România în sfere de influenţă autocrată. Populiştii au deturnat sensul unei decizii europeane de a accepta anumite insecte drept aliment şi au blamat blocul comunitar că impune reguli ireale. Mesajul interpretat cu rea voinţă a ajuns să circule şi la nivelul autorităţilor în domeniu şi, în loc de o informare corectă a rezultat o băşcălie pur românească. Din păcate concluzia este că mare parte a publicului a fost dezinformat şi s-a introdus pe agenda publică un subiect care în realitate nu există.
Cristina Cileacu: Pentru a vă oferi un exemplu, care a fost folosit de actualul nostru ministru al agriculturii cu privire la decizia Uniunii Europene de a accepta unele insecte ca hrană. Comentariile făcute aici au fost, și citez aproximativ, că UE ne obligă să mâncăm gândaci, în loc să ne permită să mâncăm animale din ferme. Cum ați explica, inclusiv actualului ministru al agriculturii, cum trebuie să arate viitorul agriculturii, pe o planetă unde populația crește și trebuie să producem fără a polua?
Frans Timmermans: În primul rând, Comisia nu spune nimănui ce să mănânce. Oamenii își fac propriile alegeri. Cu toate acestea, Comisia este de părere că oamenii ar trebui să fie bine informați atunci când fac alegerile. Acesta este singurul nostru scop, să informăm oamenii că alegerile lor au consecințe. Știți, cu cât mâncați mai multă carne, cu atât amprenta de carbon este mai mare, cu cât mâncați mai puțină carne, cu atât amprenta de carbon este mai mică. Asta înseamnă că Comisia îți spune să mănânci mai puțină carne? Nu, asta depinde în întregime de tine. Dar, ca în cazul oricărui om, acțiunile au consecințe. Și dacă nu știi care sunt consecințele, nu îţi veți schimba comportamentul. Dacă știi care sunt consecințele, îţi poţi schimba comportamentul. Dar nimeni nu vă spune ce ar trebui sau nu ar trebui să faceți, doar vă informează. În al doilea rând, agricultura se mișcă în multe direcții diferite, iar proteinele vor proveni din multe surse diferite. Și în unele țări cred că proteinele provenite de la insecte ar putea face parte din felul în care se produce un aliment. Nimeni nu spune nimănui să mănânce gândaci în loc de carne. Nimeni nu face asta. Deci cred că nu ajută situația în care se face o caricatură a realității. Dar în zilele noastre, este foarte ușor să desenezi caricaturi, deci, este primul truc, cum spun eu, ca un politician cu experiență. Primul truc din manualul politicienilor este să desenezi o caricatură și apoi să lupți împotriva caricaturii. Să ne uităm la cum este cu adevărat situația. Iar situația este că va fi o schimbare în producția agricolă la nivel global. Acesta nu este doar un fenomen european. Va trebui să hrănim lumea fără a ucide planeta. Și pentru a face acest lucru, va trebui să schimbăm o parte din practicile noastre. Și nu uitați, în Europa, risipim 20% din mâncarea noastră, 20% sunt aruncate. Vreau să spun că dacă numai acest fapt s-ar schimba, am schimba foarte multe alte lucruri, de asemenea. Deci, haideți să ne concentrăm asupra lucrurilor care contează cu adevărat, să nu creăm caricaturi. Să lucrăm împreună pentru a crea un lanț alimentar durabil, o producție agricolă durabilă, cu venituri decente pentru fermierii noștri Și venituri decente prin fermierii noștri înseamnă nu doar prin producția de alimente, ci și prin conservarea naturii, de asemenea, prin stocarea de dioxid de carbon etc.
Războiul prelungit care schimbă lumea
A înţeles deja toată lumea că Rusia va transforma războiul pe care l-a început în Ucraina într-unul de uzură. Ideile imperiale ale lui Putin afectează deja relaţiile Federaţiei Ruse cu restul lumii şi alianţele pe care ruşii le fac cu alte autocraţii vin la pachet cu un cost ridicat. Pe termen lung, Rusia îşi scoate la mezat resursele şi le vinde la preţuri mici, ca să poată supravieţui. Din toată această situaţie nu câştigă nimeni de fapt, pentru că ţările care profită acum de oferta Rusiei vor ajunge în punctul în care vor începe să pună presiune şi de aici pot rezulta noi probleme.
Cristina Cileacu: Întrebarea finală este despre Rusia, pentru că, desigur, este principala ameninţare pentru lumea civilizată, pentru democrații. Uniunea Europeană a reacționat foarte bine și constant prin furnizarea de pachete de sancțiuni. Probabil că vor veni mai multe. Între timp, Rusia își consolidează parteneriatul cu aliații săi tradiționali. Va putea Uniunea Europeană, împreună cu aliaţii săi, desigur, să schimbe această tendinţă?
Frans Timmermans: Sincer, Putin are foarte puțini prieteni pe planetă. Și am trăit în Rusia. Am lucrat în Rusia. Cea mai mare tragedie este că acest om și-a rupt poporul de locul de care aparține, pentru că sunt europeni. Dar el creează o altă Cortină de Fier între Rusia și noi. Nimeni nu are de câştigat de pe urma ei, în special nu poporul rus. Dar trebuie să fie oprit. El trebuie să înțeleagă că nu mai trăim în perioada în care țările pot fi imperii pe continentul european. Aspirația lui este imperială. El vrea să creeze un imperiu. El vrea să anuleze dreptul națiunii ucrainene să existe. De aceea răpeste copii, de aceea fură cărți din bibliotecile ucrainene. El spune că nu există Ucraina. Înțelegeți care sunt implicațiile acestei ideologii pentru noi, europenii? Nu putem tolera asta. Noi, europenii, suntem națiuni cu identitatea noastră și cu cultura noastră. Și nu ni se va spune de Putin că nu existăm, că nu avem dreptul să existăm și că ar trebui să fim sub controlul Rusiei. Deci luptăm pentru libertatea noastră, pentru valorile noastre. Asta se întâmplă în Ucraina. Și da, alte părți ale lumii nu vor să exprime că sunt de partea noastră. Asta nu înseamnă că sunt de partea lui. Uitaţi-vă la vizita lui Xi Jinping la Moscova. Am văzut acest lucru aproape ca pe o umilire. Putin se umilea, cerșea și nu scotea nimic din asta. Deci el este izolat. El este izolat și merită să fie izolat. Dar poporul rus ar merita ceva mai bun și sper că într-o zi vor înțelege că destinul lor ar trebui să fie în Europa, să nu fie izolaţi. Dar în viitorul apropiat, vom avea o problemă uriașă cu Rusia, din cauza viselor acestui om de a recrea un imperiu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
