Live Text Explozii în Kiev, peste noapte. 14 drone iraniene folosite de ruși au fost doborâte. Ucraina a primit primele tancuri germane
Războiul din Ucraina a ajuns în ziua 398. Peste noapte, forțele rusești au lansat mai multe atacuri aeriene, inclusiv în Kiev, unde au fost raportate mai multe explozii, potrivit autorităților locale. Forțele Aeriene au anunțat, marți dimineață, că au doborât 14 drone de producție iraniană folosite de ruși. Între timp, 18 tancuri Leopard 2 ale Germaniei au ajuns în Ucraina, potrivit presei. Rusia continuă să-și etaleze forța militară și în afara Ucrainei. După ce secretarul rus al Consiliului de Securitate a declarat că Rusia poate distruge SUA, Moscova a testat două rachete supersonice în Marea Japoniei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Răspunsul NATO la mutarea de arme nucleare rusești în Belarus. Geoană: Nu vrem să escaladăm un război și așa dificil și sângeros
ACTUALIZARE 22:55 Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit despre felul în care reacționează Alianța la decizia Rusiei de a desfășura arme nucleare pe teritoriul Belarusului, într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24. Geoană a spus că NATO condamnă acțiunea Rusiei și că Alianța va rămâne prudentă, fără să intre „în acest joc al escaladării retorice”.
„Suntem o organizație extrem de puternică din punct de vedere militar, dar cuvântul-cheie este reponsabilitatea și dorința de a nu escalada un razboi care și așa este suficient de sângeros”, a spus Geoană.
„Noi, evident, condamnăm acest lucru. L-am facut și noi, ca alianță, l-au făcut și principalii noștir aliați, Statele Unite, principala putere nucleară din Alianță, dar nu constatăm, deocamdată, mișcări concrete din partea Rusiei, din punct de vedere operațional și militar și, evident, NATO continuă să fie foarte prudentă. Încercam să nu intrăm în acest joc al escaladării retorice pe care Rusia ni-l propune. Nu facem asta pentru că suntem așezați, responsabili și odată cu puterea nucleara pe care Alianța o are, derivă și responsabilitatea de a fi cumpăniți în tot ceea ce facem.
Kievul cere Rusiei se retragă din „fiecare metru pătrat” al Ucrainei. „Nu există pace cu orice preț”
ACTUALIZARE 22:45 Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut marţi ca forțele ruse să se retragă „din fiecare metru pătrat” al Ucrainei, afirmând că nu poate exista pace cu Rusia „cu orice preţ”, relatează France Presse, potrivit Agerpres. „Vreau să fiu foarte clar, Rusia trebuie să se retragă din fiecare metru pătrat al teritoriului ucrainean.
Nu poate exista vreo neînţelegere cu privire la semnificaţia cuvântului retragere”, a afirmat Kuleba, adresându-se online unui forum de discuţii asupra „păcii în Ucraina” sub auspiciile SUA. „În acest război, noi apărăm lumea democratică în ansamblul său”, a adăugat el. „Nicio altă ţară nu vrea mai mult pacea decât Ucraina. Dar pacea cu orice preţ este o iluzie”, a subliniat Kuleba.
Citește continuarea AICI
SUA vrea un tribunal special, cu sediul într-o țară europeană, care să judece crimele comise de ruși în Ucraina
ACTUALIZARE 22:15 Guvernul Statelor Unite a anunțat, marți, că sprijină înființarea unui tribunal special care să judece crimele comise de ruși în Ucraina pe parcursul invaziei declanșate de Putin. Conform SUA, tribunalul ar trebui să fie bazat pe sistemul judiciar ucrainean și să fie situat într-o țară din Europa.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că acest model de „tribunal naţional internaţionalizat” ar permite Ucrainei să conducă, cu sprijinul comunităţii internaţionale, tragerea la răspundere pentru crime de război.
„Statele Unite sprijină crearea unui tribunal special privind agresiunea împotriva Ucrainei care să se bazeze pe sistemul judiciar ucrainean cu elemente internaţionale”, conform sursei citate.
Citește continuarea AICI
Ucrainenii au pus-o pe Diana Șoșoacă pe lista dușmanilor de stat
ACTUALIZARE 19:55 Diana Șoșoacă a fost plasată pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune rusească împotriva țării, întocmește o listă a personajelor care promovează propaganda statului agresor sau atacă prin declarații suveranitatea Ucrainei.
- Diana Șoșoacă este acuzată de Mirotvoreț de:
- Încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei
- Propaganda anti-ucraineană.
- Răspândirea narațiunilor propagandistice de la Kremlin
- Negarea dreptului Ucrainei la apărare armată împotriva agresorului rus
- Participarea la atacuri de informare și propagandă asupra Ucrainei Senatoarea româncă, a depus un proiect de lege care propune anexarea unei părți a regiunii de sud a Ucrainei la România
De asemenea, ONG-ul solicită autorităților ucrainene să examineze acțiunile lui Șoșoacă: „Centrul Mirotvoreț solicită organelor de drept să examineze această informație ca pe o declarație despre comiterea de către acest cetățean a unor acte deliberate împotriva securității naționale a Ucrainei, a păcii, a securității omenirii și a legii și ordinii internaționale, precum și a altor infracțiuni”.
Citește continuarea AICI
CIO recomandă revenirea sportivilor ruşi şi belaruşi în competiţii, dar condiţionat. Cum a reacționat Germania
ACTUALIZARE 19:45 Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a recomandat marţi reintegrarea sportivilor ruşi şi belaruşi în competiţiile internaţionale, sub drapel neutru şi „cu titlu individual”, cu condiţia ca aceştia să nu fi susţinut activ războiul din Ucraina, scrie AFP.
Însă Consiliul executiv al CIO va decide, „la momentul oportun”, cu privire la posibila lor participare la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris, Olimpiadă pe care Ucraina, Polonia şi ţările baltice ameninţă să o boicoteze în cazul prezenţei Rusiei, a spus preşedintele CIO, Thomas Bach, în timpul unei conferinţe de presă.
CIO a recomandat excluderea sportivilor din Rusia şi Belarus în martie 2022, după invazia din Ucraina, dar la începutul anului a dezvăluit un plan de reintegrare a sportivilor din aceste ţări în competiţiile internaţionale pentru a putea obţine calificarea la JO 2024 de la Paris.
Sportivii ruşi şi belaruşi pot participa la competiţiile de calificare din Asia, iar federaţiile internaţionale sportive pot decide revenirea lor în competiţiile proprii, aşa cum s-a întâmplat deja în cazul boxului şi al scrimei.
Citește continuarea AICI
Tatăl copilei din Rusia care a făcut un desen anti-război la școală a fugit din arest înainte de condamnare
ACTUALIZARE 19:30 Tatăl copilei din Rusia care a făcut la școală un desen anti-război, condamnat marți la 2 ani de închisoare, a fugit din arest noaptea trecută pentru a scăpa de pedeapsă, au anunţat autorităţile, citate de AFP, potrivit Agerpres.
Tribunalul din Efremov, localitate situată la 300 km sud de Moscova, a anunţat că inculpatul Aleksei Moskaliov, plasat în arest la domiciliu din luna martie, a dispărut. „Verdictul a fost citit în absenţa inculpatului, întrucât acesta a dispărut şi nu s-a prezentat la audiere”, a declarat responsabila pentru comunicare a tribunalului, Elena Mihailovskaia.
Citește continuarea AICI
Ministrul rus al apărării inspectează fabrici de armament pentru a impulsiona creşterea producţiei
ACTUALIZARE 18:40 Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a inspectat marţi evoluţia producţiei de armament în fabrici ale complexului militar-industrial rus în regiunile Kirovsk şi Celiabinsk, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Şoigu a inspectat atât capacitatea de producţie a fabricilor cât şi rezultatul final, adică echipamentele destinate campaniei militare ruse în Ucraina, potrivit unui comunicat emis de ministerul său. Ministrul a verificat producţia automatizată de piese de artilerie, tancuri, rachete pentru avioane şi proiectile de diferite calibre, în timp ce şefii acelor fabrici l-au informat despre situaţia onorării comenzilor către armata rusă şi măsurile de modernizare şi extindere a capacităţilor pentru a creşte atât producţia cât şi productivitatea.
Anunţul Ministerului rus al Apărării menţionează că industria militară rusă şi-a crescut deja de câteva ori producţia de muniţii de când a început războiul cu Ucraina, susţinând că până la sfârşitul anului în curs volumul acesteia va creşte de 7-8 ori.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că, în timp ce UE a aprobat livrarea a un milion de obuze către Ucraina, industria militară rusă şi-a triplat producţia de muniţii în ultimele luni. În plus, liderul de la Kremlin crede că, în producţia de armament convenţional, statele NATO nu vor putea ţine pasul cu Rusia, care anul acesta va produce şi moderniza circa 1.600 de tancuri, faţă de cele circa 400 de tancuri pe care le va primi Ucraina din partea aliaţilor săi.
Un număr de 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia, au convenit săptămâna trecută să cumpere în comun muniţii de artilerie în valoare de două miliarde de euro, în special obuze de calibrul 155 mm, pe care să le ofere Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, un război de înaltă intensitate cu un mare consum de muniţii.
Ucraina pare să pregătească în acest timp o contraofensivă pentru a încerca recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia în agresiunea lansată de aceasta în urmă cu un an, dar se confruntă cu insuficienţa muniţiei de artilerie şi cu limitele şi lentoarea livrărilor de arme din partea aliaţilor săi occidentali, au declarat agenţiei EFE experţi militari ucraineni.
Sunak: China să-şi utilizeze influenţa pentru a-i cere lui Putin încetarea războiului
ACTUALIZARE 18:25 Premierul britanic Rishi Sunak a lansat marţi un apel către preşedintele chinez Xi Jinping să-şi utilizeze „influenţa” asupra preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a contribui la încheierea războiului în Ucraina, relatează EFE.
Liderul conservator s-a prezentat marţi în faţa aşa-numitului Comitet de Legătură (The Liaison Committee) - alcătuit din preşedinţii tuturor comisiilor parlamentare - unde a răspuns la întrebări legate de o serie de teme, inclusiv apărarea şi economia.
Referitor la vizita preşedintelui chinez Xi Jinping la Moscova, Sunak a salutat faptul că China „a proclamat că susţine integritatea teritorială a Ucrainei”, dar a adăugat că Beijingul a făcut "alte lucruri care îi subminează credibilitatea ca parte neutră".
Sunak consideră că Beijingul ar trebui să discute direct cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski despre orice ipotetică propunere de pace. „L-aş încuraja pe preşedintele Xi să dialogheze direct cu preşedintele Zelenski pentru a aborda orice propunere de pace pe care China este interesată să o promoveze mai departe”, a afirmat premierul britanic.
„Este clar că Rusia este dependentă de China” şi, prin urmare, „i-aş cere liderului chinez să îşi folosească influenţa pe lângă Putin pentru a-l îndemna să pună capăt acestui război şi să se retragă din Ucraina ca o precondiţie pentru începerea oricăror negocieri”, a declarat şeful executivului de la Londra.
Cu privire la cheltuielile pentru apărarea naţională, Sunak a amintit că executivul a majorat cheltuielile cu 5 miliarde de lire sterline. În acest context, el a spus că Marea Britanie a oferit anul trecut Ucrainei un sprijin în valoare de 2,3 miliarde de lire sterline (aproximativ 2,6 miliarde de euro), conform EFE.
Kiev: Rusia pierde din avânt în sud după ce Ucraina i-a distrus poziţiile
ACTUALIZARE 18:10 Rusia îşi diminuează intensitatea atacurilor din sudul Ucrainei, forţele ucrainene distrugând o parte substanţială a depozitelor şi a stocurilor sale de muniţii din zonă, a declarat marţi, la televiziunea naţională, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operaţional Sud ucrainean, Natalia Humeniuk, citată de agenţia de presă EFE, potrivit Agerpres.
„De trei zile nu a mai avut loc niciun bombardament rusesc în zona estuarului Nipru-Bug”, a spus ea, cu referire la zona în care cele două râuri se varsă în Marea Neagră şi care se află la aproximativ 70 de kilometri vest de oraşul Herson. Humeniuk a atribuit acest lucru incapacităţii forţelor ruseşti de a se aproviziona cu muniţie după ce depozitele lor au fost distruse.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a armatei, militarii ruşi nu pot de asemenea „să transfere arme şi echipamente suplimentare, inclusiv mortiere” deoarece unităţile ucrainene „au reuşit să le distrugă poziţiile”, iar condiţiile meteorologice nefavorabile din Marea Neagră „le limitează libertatea de mişcare”.
Situaţia, a spus Humeniuk, „este rezultatul acţiunilor forţelor de securitate şi apărare”, care în ultimele zile ar fi reuşit să distrugă importante infrastructuri şi poziţii ruseşti „într-o zonă de 20-30 kilometri pe malul stâng (est) al râului Nipru”, care rămâne ocupată de Rusia.
Potrivit presei ucrainene, forţele ruse au pierdut totodată numeroase sisteme de artilerie şi de lansare multiplă de rachete în această zonă şi au fost nevoite să se îndepărteze de malul Niprului deoarece focul ucrainean a lovit poziţiile lor din imediata vecinătate a râului.
Taiwanul neagă că ar fi furnizat Ucrainei drone militare
ACTUALIZARE 18:00 Ministerul taiwanez de Externe a negat marţi că Taiwanul ar fi livrat circa o mie de drone militare Ucrainei, dezminţind astfel relatări apărute în ultimele ore pe reţele de socializare, precum Twitter, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Ministerul de Externe taiwanez dă asigurări într-un comunicat că unele conturi de Twitter, cum ar fi PStyleOne1, deja suspendat, „au citat informaţii neverificate”. Respectivul cont a scris că Taiwanul a trimis aproximativ o mie de drone de luptă în Ucraina pentru a fi utilizate în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Acelaşi minister cere să „nu se dea crezare informaţiilor din surse necunoscute pe internet” şi a cerut mass-media să verifice înainte de a informa.
Taiwanul şi Ucraina nu au relaţii diplomatice oficiale. Dar preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a comparat invazia rusă în Ucraina cu intenţiile Chinei de a prelua controlul cu forţa asupra insulei taiwaneze. „Aceste expansiuni militare sunt o sfidare pentru ordinea mondială liberă şi democratică”, a declarat Tsai Ing-wen.
Parlamentara ucraineană Kira Rudik a vizitat toamna trecută insula taiwaneză şi a mulţumit acolo Taiwanului pentru „sprijinul său de când a început invazia rusă” asupra Ucrainei în februarie anul trecut.
Rusia susține că a doborât în Ucraina o rachetă americană GLSDB
ACTUALIZARE 17:20 Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi că a doborât o rachetă americană GLSDB, prima confirmare că Ucraina a primit din partea SUA astfel de muniţii, care au raza de acţiune cea mai mare dintre toate proiectilele furnizate oficial de Occident armatei ucrainene pentru a o susţine în războiul cu Rusia, transmit agenţiile Reuters şi AFP.
"Apărarea antiaeriană (...) a doborât 18 rachete ale sistemului HIMARS şi o rachetă ghidată GLSDB", a indicat Ministerul rus al Apărării în comunicarea sa zilnică despre evoluţia campaniei militare în Ucraina. Anunţul menţionează că racheta a fost doborâtă în ultimele 24 de ore, fără a preciza zona.
Statele Unite au anunţat la începutul lunii februarie că vor include în ajutorul militar oferit Ucrainei şi bombe cu diametru mic lansate de la sol (Ground Launched Small Diameter Bombs - GLSDB). Acestea sunt rachete cu aripi rabatabile care planează către ţinte aflate la o distanţă de până la 150 de kilometri şi pot fi lansate cu lansatoarele multiple de rachete primite deja de Ucraina de la aliaţii săi occidentali.
Această nouă armă implică creşterea substanţială faţă de raza de acţiune de 80 de kilometri a rachetelor lansate cu sistemele HIMARS şi poate acoperi practic tot teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, cu excepţia Crimeii, forţând eventual Moscova să-şi mute depozite de muniţii şi alte instalaţii militare mult mai departe de linia frontului, probabil chiar direct pe teritoriul rus.
Ucraina cere în continuare Occidentului să-i furnizeze rachete cu rază lungă de acţiune pentru a putea lovi centre de comandă, linii de aprovizionare şi alte ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului, notează Agerpres.
Germania și-a planificat o creștere semnificativă a ajutorului militar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 17:15 Comisia pentru buget a Bundestagului (parlamentul federal german) urmează să aprobe miercuri o creştere semnificativă a ajutorului militar pe care Germania îl oferă Ucrainei, a declarat marţi agenţiei France Presse o sursă parlamentară.
Deputaţii germani se vor pronunţa asupra deblocării în total a sumei de 12 miliarde de euro, fonduri destinate atât livrărilor directe de arme către Kiev, cât şi reaprovizionării armatei germane, care a rămas fără o mare parte din stocurile sale de muniţii în urma ajutorului oferit Ucrainei în ultimul an, după declanşarea războiului de către Rusia.
Dacă aceste fonduri vor fi votate, ajutorul militar german va creşte de la cele 3 miliarde de euro deja angajate la circa 15 miliarde de euro, incluzând aici şi completarea stocurilor de arme şi muniţii ale armatei germane.
Pe masa deputaţilor germani vor fi miercuri mai multe propuneri în acest sens formulate de Ministerul de Finanţe de la Berlin. Armata germană ar urma să beneficieze de o parte din noile fonduri încă de anul acesta, afirmă aceeaşi sursă.
De când a început războiul ruso-ucrainean, Germania s-a angajat într-o politică ambiţioasă de reînarmare. La câteva zile după ce Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie 2022, cancelarul german Olaf Scholz a promis alocarea a circa 100 de miliarde de euro pentru acoperirea numeroaselor lacune ale armatei germane (Bundeswehr), după ce Germania a neglijat ani la rând capitolul Apărării.
Însă aceste fonduri nu au fost încă deblocate, iar guvernul de la Berlin estimează că abia în anul 2025 va putea atinge ţinta NATO privind alocarea a minim 2% din PIB pentru bugetul Apărării, motivând că este frânat în îndeplinirea acestui obiectiv de capacităţile industriei de armament.
În schimb, Germania este unul dintre principalii contributori ai ajutorului militar occidental oferit Ucrainei. Guvernul german a confirmat luni livrarea către această ţară a 18 tancuri Leopard 2A6, notează Agerpres.
Premierul polonez: „România și Polonia au tot spus ani de zile «Nu construiți Nord Stream 2». S-a dovedit că am avut dreptate”
ACTUALIZARE 17:00 Prim-ministrul guvernului Poloniei, Mateusz Morawiecki, a afirmat, marţi, la Bucureşti, că liderii din Polonia şi România au avertizat timp de „ani de zile” împotriva construcţiei gazoductului Nord Stream 2 şi, în prezent, „s-a dovedit” că au avut dreptate.
„Războiul din Ucraina este pentru Uniunea Europeană o mare verificare a solidarităţii, examen pe care România şi Polonia l-au luat cu brio. Nu se simte pulsul mai bine decât în statele care au fost în spatele Cortinei de Fier şi care astăzi înţeleg foarte bine ce riscuri, ce ameninţări aduc aceste acţiuni din Estul graniţelor noastre.
Orice şef de stat din Europa ştie acum şi a aflat ce spuneam noi în trecut”, a declarat şeful guvernului de la Varşovia, potrivit traducerii oficiale, într-o conferinţă de presă.
Cum îngreunează un centru de date al TikTok fabricarea muniției pentru armata Ucrainei
ACTUALIZARE 16:30 Unul dintre cei mai mari producători de muniţie din Europa susţine că eforturile sale de a satisface cererea în creştere determinată de războiul din Ucraina sunt împiedicate de un nou centru de date al companiei care deține aplicația TikTok. Acest centru monopolizează energia electrică în regiunea din apropierea celei mai mari fabrici ale sale, scrie The Guardian.
Directorul executiv al Nammo, companie la care guvernul norvegian este coproprietar, a declarat că extinderea planificată a celei mai mari fabrici, situată în centrul Norvegiei, se loveşte de un blocaj legat de lipsa de energie necesară, întrucât noul centru de date al TikTok, construit recent în apropiere, consumă electricitatea disponibilă în regiune.
„Suntem îngrijoraţi, pentru că vedem că viitoarea noastră creştere a producţiei se loveşte de o provocare: stocarea videoclipurilor cu pisici”, a declarat directorul Nammo, Morten Brandtzæg, pentru Financial Times. Elvia, furnizorul local de energie, a confirmat pentru Financial Times că reţeaua de electricitate nu mai are capacitate de rezervă după ce a alocat-o centrului de date pe principiul „primul venit, primul servit”.
Citește continuarea AICI
Zelenski vizitează regiunea Sumî
ACTUALIZARE 15:35 Volodimir Zelenski a vizitat regiunea Sumî din nordul Ucrainei. Zelenski s-a întâlnit cu oficiali și locuitori din orașul Ohtîrka, unde s-au purtat bătălii aprige anul trecut, dar care nu a fost niciodată ocupat. Președintele ucrainean a vizitat și Trostianets, care a fost ocupat de forțele ruse timp de o lună și eliberat în martie 2022.
Localitatea Avdiivka din Ucraina este „ștersă de pe fața pământului”
ACTUALIZARE 15:10 Orașul ucrainean Avdiivka, de pe linia frontului, „este șters de pe fața pământului”, declară un oficial ucrainean, potrivit The Guardian.
Forțele ruse au obținut recent câștiguri în apropierea localității Avdiivka, iar armata ucraineană a avertizat săptămâna trecută că orașul ar putea deveni un „al doilea Bahmut”.
Aproximativ 2.000 de civili au rămas în Avdiivka, un oraș din regiunea Donețk, la aproximativ 90 km sud-vest de Bahmut, potrivit oficialilor. Orașul avea o populație înainte de război de peste 30.000 de locuitori.
Începând de duminică, utilitățile orașului vor începe să fie oprite, deoarece, a declarat Vitali Barabaș, șeful administrației militare a orașului.
„Orașul este șters de pe fața pământului”, a spus acesta.
Belarus recunoaște că va găzdui arme nucleare rusești. Ministerul de Externe de la Minsk: „Suntem forțați”
ACTUALIZARE 13:30 Belarus „este forțată” să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său ac urmare a „acțiunilor agresive ale NATO”, a precizat marți ministerul bielorus de Externe, informează The Guardian.
Conform oficialilor de la Minsk, planurile lui Putin de a transfera rachete nucleare tactice în Belarus nu ar contravine acordurilor internaționale de non-proliferare a armelor nucleare semnate de Belarus.
„Cooperarea militară dintre Belarus și Rusia se desfășoară cu respectarea strictă a legislației internaționale. Antrenamentele pe care piloții bieloruși le fac pentru a putea zbura pe aeronave care au încărcătură specifică, modernizarea acestor aparate și desfășurarea de încărcături nucleare pe teritoriul Belarusului, fără transferul controlului asupra acestora, nu contrazic în niciun fel articolele I și II din tratatul de neproliferare a armelor nucleare”, a precizat ministerul de Externe de la Minsk, conform TASS.
Ucraina mulțumește Regatului Unit pentru tancurile Challenger 2
ACTUALIZARE 13:18 Ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, a mers marţi cu un tanc britanic Challenger 2, primul trimis ţării sale de Regatul Unit, transmite Reuters.
Londra a anunţat în ianuarie că va trimite în Ucraina 14 astfel de blindate, reaminteşte agenţia citată, menţionând că forţele ucrainene se pregătesc pentru o eventuală contraofensivă împotriva forţelor ruse invadatoare. Reznikov a scris pe Twitter că primele tancuri din lotul respectiv au sosit în Ucraina şi că „a fost o plăcere să dau o tură cu primul Challenger 2 ucrainean” şi că „aceste maşini fantastice îşi vor începe în curând misiunile de luptă”. El a difuzat şi o filmare în care apare în unul din tancurile cu steagul galben-albastru al Ucrainei înşiruite în câmp deschis şi face un gest de aprobare cu degetele mari ridicate.
Ministrul ucrainean i-a mulţumit de asemenea omologului său britanic, Ben Wallace, în engleză. „Minunat, Ben. Este... ceva foarte bun. Mulţumesc mult Regatului Unit din partea Ucrainei”. Ministerul Apărării de la Berlin a anunţat luni că în Ucraina au ajuns şi 18 tancuri germane Leopard 2 şi 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder.
Marea Britanie și Polonia vor construi două sate temporare în Ucraina
ACTUALIZARE 13:05 Regatul Unit şi Polonia vor construi două sate temporare în vestul şi centrul Ucrainei pentru a le asigura adăpost celor nevoiţi să plece din casele lor din cauza invaziei ruse, a anunţat marţi Londra, angajându-se să finanţeze cu 10 miliarde de lire acest plan, relatează Reuters.
Aproape 118.000 de ucraineni au primit găzduire în familii britanice, în cadrul răspunsului guvernului britanic la invazia rusă din februarie 2022, dar găsirea unei locuinţe permanente devine din ce în ce mai dificilă.
Potrivit guvernului britanic, satele din Liov (vest) şi Poltava (centru) vor putea găzdui peste 700 de oameni - ceea ce este însă doar o mică parte din cele câteva milioane de persoane strămutate sau care au plecat din ţară.
„De un an, (preşedintele rus Vladimir) Putin continuă să vizeze locuinţe şi infrastructură civile, iar poporul ucrainean plăteşte un preţ ridicat”, a subliniat într-un comunicat ministrul britanic de externe James Cleverly. „Acest nou parteneriat între Regatul Unit şi Polonia va contribui la a le asigura lumină, căldură şi case celor care au cea mai mare nevoie de ele”, a adăugat şeful diplomaţiei britanice, citat de Agerpres.
Franța va dubla numărul de obuze pe care îl trimite Ucrainei
ACTUALIZARE 12:40 Franţa va dubla numărul de obuze de 155 mm livrate Ucrainei la 2.000 pe lună, a anunţat ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu, într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro.
Parisul "va livra echipamente terestre necesare pentru contraofensiva Ucrainei: dublăm astfel livrarea de obuze de 155 mm pentru a o majora la 2.000 pe lună, începând cu acest sfârşit de martie", a afirmat și ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire.
Obuzele de 155 de mm, utilizate în special de tunurile franceze Caesar sau de cele germane Pzh 2000 şi care au o rază de acţiune ce poate atinge 40 de kilometri, sunt trase în fiecare zi în cantităţi industriale atât de ruşi, cât şi de ucraineni.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat în februarie că Ucraina foloseşte mai multe muniţii decât poate produce Alianţa, punând stocurile şi industriile de apărare occidentale "sub presiune". Uniunea Europeană a decis de atunci să deblocheze două miliarde de euro pentru a furniza un milion de obuze Ucrainei, informează Agerpres.
Prin urmare, industriile de apărare sunt presate să-şi majoreze capacităţile de producţie şi să-şi reducă termenele de livrare.
Nexter, care produce obuzele de 155 mm în Franţa, prevede astfel să producă 150.000 de obuze pe an în 2025, de trei ori mai multe ca înainte de declanşarea conflictului.
Preşedintele francez Emmanuel Macron va reuni pentru prima dată la Palatul Elysee reprezentanţii companiilor din industria apărării, pentru a discuta despre trecerea la această "economie de război", pe care el o solicită.
Potrivit lui Sebastien Lecornu, Franţa va furniza de asemenea "foarte curând" sistemul de apărare sol-aer SAMP/T promis Ucrainei, în "valoare de mai multe sute de milioane de euro".
"Şi noi studiem, împreună cu (şefa guvernului francez) Elisabeth Borne, realimentarea fondului de susţinere a Ucrainei, dorită de majoritatea prezidenţială din Adunarea Naţională, 200 de milioane fiind deja alocaţi", a adăugat el.
Ucraina a putut utiliza acest fond pentru a cumpăra material de la companiile franceze.
Ministrul rus al Energiei se teme de atacuri cu dronă asupra infrastructurii energetice
ACTUALIZARE 12:20 Ministrul rus al Energiei, Nikolai Șulginov, a declarat că posibilele atacuri cu dronă asupra infrastructurii energetice a Rusei sunt o amenințare serioasă, notează The Guardian.
Fără să numească Ucraina, ministrul a spus că Rusia a dejucat mai multe încercări de atac cu dronă în ultimele luni.
Ucraina nu a recunoscut public că a lansat atacuri pe teritoriul rusesc, însă oficialii de la Kiev au salutat de-a lungul timpului știrile privind raidurile de succes ale dronelor în Rusia.
"Principala amenințare acum sunt actele ilegale prin folosirea aeronavelor fără pilot", a declarat ministrul în timpul unei ședinție privind securitatea infrastructurii energetice rusești.
Acesta a adăugat că cooperează cu Ministerul Apărării și FSB în acest domeniu.
Comandantul forţelor terestre ale Ucrainei: Obiectivul la Bahmut este să epuizăm dușmanul
ACTUALIZARE 12:00 Comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, le-a transmis, într-un discurs, soldaților că scopul apărării orașului Bahmut, care este atacat de mai multe luni de trupele rusești, este să "epuizeze armata rusă şi să-i inducă pierderi uriaşe".
''Trupele ruse încearcă să-şi concentreze principalele eforturi pe frontul din Bahmut (în regiunea Doneţk). Nu renunţă la tentativele lor de a înconjura şi captura oraşul'', a spus oficialul ucrainean.
Însă, ''graţie eroismului şi profesionalismului acţiunilor noastre militare, abile şi coordonate, şi a folosirii eficiente a capacităţilor de manevră şi a armamentului din dotare, păstrăm fortăreaţa Bahmut în ciuda tuturor aşteptărilor şi pronosticurilor'', a mai spus Sîrskîi, care a explicat că, în timpul mai multor vizite la trupele din zonă, el şi comandanţii care au făcut deplasarea au căzut de acord cu privire la planurile de a rezista pe câmpul de luptă.
Militarii ucraineni, a spus el, studiază cu atenţie ''vulnerabilităţile ocupanţilor pentru a folosi forţa împotriva lor într-un mod cât mai eficient cu putinţă''.
''Principala noastră sarcină este să epuizăm forţele superioare ale duşmanului şi să-i producem pierderi uriaşe. Aceasta va permite crearea condiţiilor necesare pentru eliberarea teritoriului ucrainean şi pentru a ne apropia de victorie'', a mai explicat el, potrivit Agerpres.
Bahmut, care înainte de război avea o populaţie de circa 70.000 de oameni, a fost practic distrus în cele aproape opt luni de lupte intense din zonă.
Rusia a lansat 15 drone asupra Ucrainei, din care Kievul a doborât 14
Armata rusă a lansat în noaptea de luni spre marţi 15 drone asupra teritoriului Ucrainei, a cărei apărare antiaeriană a reuşit să doboare 14 din aceste aparte, au informat forţele armate ucrainene, care au actualizat bilanțul furnizat marți dimineață.
"În timpul nopţii, duşmanul a trimis 15 drone Shahed-136 (de fabricaţie iraniană - n.r.) pentru a realiza atacuri aeriene. Paisprezece din ele au fost distruse de militarii noştri", a informat armata ucraineană, potrivit Agerpres.
Chiar dacă sunt distruse înainte de a-şi atinge obiectivul, dronele pot exploda atunci când sunt interceptate, scrie EFE.
Rusia atacă cu drone Shahed infrastructuri critice din Ucraina, în special reţeaua electrică, încă din luna octombrie a anului trecut. Datorită, în parte, trimiterii de către aliaţi a unor sisteme de apărare antiaeriană, Ucraina reuşeşte să intercepteze majoritatea acestor drone folosite în astfel de atacuri.
Atacuri aeriene în Kiev. Au fost raportate mai multe explozii
Mai multe atacuri cu dronă au avut loc în noaptea de luni spre marți în capitala Ucrainei, au anunțat autoritățile locale. Au fost raportate explozii în cartierele Sviatoshin și Obolon. În Sviatoshin un magazin a luat foc, însă incendiul a fost stins de pompieri.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ignat, a declarat că toate dronele folosite în atacurile asupra Kievului au fost doborâte, potrivit Kiev Independent. Rămășițele uneia dintre ele au fost găsite lângă magazinul care a luat foc.
"Din când în când, inamicul atacă Ucraina cu drone Shahed (de producție iraniană n.r.). Aceștia atacă de la nord și de pe frontul de sud. Avem deja câteva rezultate. Mai multe drone Shahed au fost doborâte în regiunea Kiev, iar, conform informațiilor preliminare, o alta a fost doborâtă în regiunea de est", a anunțat acesta noaptea trecută.
Marți dimineață, Forțele Aeriene au raportat că au doborât 12 drone iraniene Shahed, lângă Kiev.
Rușii au folosit și avioane de vânătoare Su-35 pentru atacuri aeriene dar și rachete ghidate.
Incendii mari în regiunea Dnipropetrovsk după atacuri cu drone
Alte atacuri cu drone au fost raportate în regiunea Dnipropetrovsk, potrivit guvernatorului local.
Una dintre drone a lovit o fabrică din orașul Dnipro, provocând un incendiu de amploare.
Potrivit guvernatorului, pompierii au acționat mai multe ore pentru a stinge flăcările.
Primele 18 tancuri germane au ajuns în Ucraina
Primele tancuri germane Leopard 2 au ajuns în Ucraina, scrie publicația Der Spiegel, citată de The Guardian. Acesta au fost predate luni la graniță.
De asemenea, Kievul a mai primit din partea Germaniei 40 de blindate Marder, a scris publicația germană.
Ucraina a primit și primele tancuri britanice Challenger 2, a anunțat ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, care a publicat imagini cu vehiculele.
"A fost o plăcere să testez primul Challenger 2 MBT ucrainean. Astfel de tancuri, furnizate de Marea Britanie, au ajuns recent în țara noatră", a scris ministrul pe Twitter.
Rusia a testat rachete supersonice în Marea Japoniei
Marina militară rusă a lovit cu rachete supersonice anti-navă o ţintă de antrenament din Marea Japoniei, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Moscova.
"În apele Mării Japoniei, nave purtătoare de rachete din Flota Pacificului au lansat rachete de croazieră Moskit asupra unui simulator de ţintă maritimă inamică. Ţinta, amplasată la circa 100 de kilometri, a fost lovită direct, cu succes, de două rachete de croazieră Moskit", arată mesajul respectiv.
Rachetele P-270 Moskit, numite de NATO SS-N-22 Sunburn, sunt rachete supersonice de croazieră cu rază medie de acţiune, de origine sovietică. Acestea pot distruge o navă aflată la o distanţă de până la 120 de kilometri.
Exercițiul militar vine după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a afirmat într-un interviu pentru Rossiiskaia Gazeta că Rusia dispune de armele necesare pentru a distruge orice inamic, inclusiv Statele Unite ale Americii.
"Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni prin avantajul său militar. Dar ea posedă arme moderne, unice, capabile să distrugă orice adversar, inclusiv SUA, în cazul unei ameninţări la adresa existenţei sale", a spus Patruşev.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
