Emmanuel Macron îşi joacă majoritatea în turul al doilea al alegerilor parlamentare din Franța

Data actualizării: Data publicării:
Wmmanuel Macron face declarații.
Președintele Franței, Emmanuel Macron. Foto: Profimedia

Francezii merg duminică la vot pentru turul al doilea al alegerilor legislative, al căror rezultat va creiona marja de manevră a preşedintelui reales, Emmanuel Macron, pentru următorii cinci ani, împotriva unei stângi unite, relatează AFP, citată de Agerpres.

Aproximativ 48 de milioane de alegători sunt chemaţi să voteze în plină caniculă în Franţa, dar absenteismul ar trebui, ca şi în primul tur, să fie masiv, potrivit sondajelor. Mai mult de 50% din alegători au ignorat votul la 12 iunie.

Secţiile de votare se deschid la 06.00 GMT şi se închid la 16.00 GMT, cu excepţia marilor oraşe unde termenul limită este prelungit până la 18.00 GMT, când vor fi cunoscute primele estimări.

Dacă scrutinul este foarte strâns, repartizarea precisă a mandatelor în Adunarea Naţională - şi deci majoritatea absolută sau nu pentru preşedintele Macron - ar putea fi cunoscută abia târziu în noapte.

Ultimele sondaje autorizate vineri sugerează că coaliţia de centru Ensemble! (Împreună!) condusă de partidul şefului statului ar urma să câştige, dar fără certitudinea obţinerii acestei majorităţi absolute de 289 de deputaţi (din 577), pragul esenţial pentru a-şi realiza politica şi reformele anunţate.

În cazul unei majorităţi relative, acest lucru îl va obliga să caute sprijinul altor grupuri politice pentru aprobarea proiectelor de lege.

Alianța lui Macron a fost aproape la egalitate cu forțele de stânga, după primul tur

În primul tur, majoritatea actuală a adunat aproximativ 26% din voturi, cu puţin în faţa alianţei de stânga NUPES a tribunului Jean-Luc Mélenchon. Acesta a reuşit în pariul său de a reuni socialişti, ecologişti, comunişti şi propria sa mişcare a stângii radicale, La France Insoumise.

În ultima linie dreaptă, Emmanuel Macron, care a mers joi pentru prima dată la Kiev, a dramatizat miza, spunând că războiul din Ucraina a afectat viaţa de zi cu zi a francezilor şi insistând asupra "necesităţii unei Franţe cu adevărat Uniunii Europene care să poată vorbi cu o voce clară şi distinctă".

În acelaşi timp, el a lansat sperietoarea "extremelor" care, dacă s-ar impune, ar semăna "dezordine" în Franţa, acuzându-le pe acestea şi că vor să iasă din Europa.

Scrutinul de duminică pune capăt unui lung ciclu electoral lung în Franţa care va confirma o vastă recompunere politică a ţării în jurul a trei blocuri în detrimentul partidelor tradiţionale, începută odată cu alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.

Franța a votat de patru ori în doi ani

Francezii au mers la vot în total de nu mai puţin de patru ori în doi ani, într-un context tensionat alcătuit din crize succesive, de la pandemia de COVID-19 la războiul din Ucraina până la creşterea inflaţiei şi ameninţările la adresa economiei.

Pentru stânga unită - o premieră după zeci de ani -, miza este de a impune o coabitare şefului statului, dar dispune de o rezervor de voturi mai mic decât coaliţia prezidenţială.

Chiar lipsită de majoritate, stânga este, totuşi, aproape sigură că va constitui principalul bloc de opoziţie din Adunare, rol asumat până acum de dreapta.

Cealaltă miză a scrutinului şi, poate, principala lecţie a acestei lungi secvenţe electorale, este ascensiunea extremei-drepte în spatele Marinei Le Pen, deja finalistă la prezidenţiale.

Partidul său, Rassemblement National (RN), speră să atingă pragul de 15 aleşi pentru a forma un grup în Adunarea Naţională. Ar fi doar a doua oară în istoria partidului, pentru care sistemul de vot majoritar în două tururi nu este favorabil.

Iar RN este singura formaţiune luată individual care a progresat din punct de vedere al voturilor de la ultimele alegeri legislative din 2017.

În ce priveşte dreapta clasică, ea mizează pe aproximativ şaizeci de deputaţi şi s-ar putea, paradoxal, să se regăsească în situaţia de a juca rolul de arbitru în viitoarea Adunare.

Pe de altă parte, mai mulţi miniştri, printre care Clément Beaune (Europa) sau Amélie de Montchalin (Tranziţie ecologică), îşi joacă viitorul politic în lupte strânse în regiunea Parisului.

O remaniere guvernamentală, mai mult sau mai puţin amplă, este aşteptată după alegeri, încheie France Presse.

Editor : A.A.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Zodiile care vor avea trei ani plini de noroc începând cu 2025. Trăiesc cea mai bună perioadă
Digi FM
Kevin Costner, vacanță în Aspen alături de fiica sa adolescentă. Actorul este tatăl a șapte copii
Pro FM
Soția lui Kanye West, într-o pelerină transparentă de ploaie, cu nimic pe dedesubt. El, cu mască pe față...
Film Now
I-a arătat imagini nud și i-a vorbit despre dependența lui de pornografie. Blake Lively l-a dat în judecată...
Adevarul
De când va fi fabricată Dacia Spring în Europa: va duce la o scădere masivă a costurilor
Newsweek
Ultimele vești de la Casa de Pensii despre indexarea pensiilor în ianuarie: Va veni direct majorată
Digi FM
Controversă după momentul Aurei Șova cu Marius Manole, din finala Vocea României 2024: "Respectul faţă de...
Digi World
O vedetă TikTok a murit la doar 19 ani din cauza unei boli foarte rare care afectează doar câteva sute de...
Digi Animal World
Cum arată câinele care valorează un milion de euro. A fost conceput și născut în România: „A câștigat toate...
Film Now
O dragoste ca a lor e rară. Julia Roberts, fotografie plină de tandrețe alături de soțul ei și declarație...
UTV
Andreea Balan si George Burcea, impreuna la serbarea fiicei lor, Ella. Au lasat in urma certurile pentru...