Galerie Foto Dunele fosilizate vechi de peste 150.000 de ani care ar putea da indicii despre Potopul lui Noe din Biblie
În deșertul Al Wathba din Abu Dhabi, dunele fosilizate, vechi de 150.000 de ani, au devenit o atracție turistică. Dar de ele sunt interesați și cercetătorii, care spun că aceste neobișnute forme de relief ar putea oferi indicii despre Potopul lui Noe, care este pomenit atât în Biblie, cât și în Torah și Coran, relatează CNN.
Thomas Steuber, profesor la Departamentul de Știință al Universității Khalifa din Abu Dhabi, a petrecut o mare parte din lockdownul cauzat de COVID studiind dunele.
„Este o poveste destul de complexă”, spune Steuber pentru CNN.
Steuber spune că dunele au fost create de ciclurile de ere glaciare și perioade mai calde care au avut loc în perioada cuprinsă între 200.000 și 7.000 de ani în urmă. Nivelul oceanelor a scăzut atunci când apa înghețată s-a acumulat în calotele polare și, în aceste perioade mai secetoase, dunele s-au format pe măsură ce nisipul a fost purtat de vânt.
Când gheața s-a topit, ceea ce a condus la un mediu mai umed, pânza freatică s-a ridicat în ceea ce este acum Abu Dhabi, iar umiditatea a reacționat cu carbonatul de calciu din nisip stabilizându-l și formând un fel de ciment, care a fost mai apoi șlefuit de vânt în formele ciudate pe care le vedem astăzi.
Steuber spune că dunele fosile, care s-au format în mai multe zone din Emiratele Arabe Unite și pot fi găsite și în India, Arabia Saudită și Bahamas, au avut probabil nevoie de mii de ani să se formeze. Dar, în ciuda protecției oficiale oferite acum în Abu Dhabi, eroziunea care le-a dat forma unică va duce în cele din urmă la dispariția lor.
„Unele dintre ele sunt destul de masive, dar în cele din urmă vântul le va distruge. Sunt în esență pietre, dar uneori le poți sparge cu mâinile. Este un material destul de slab”, explică el.
Dunele ar putea aduce dovezi în sprijinul poveștii Potopului lui Noe, care figurează în Coran, Biblie și Torah, textele celor trei religii majore care au apărut în Orientul Mijlociu.
„Este posibil să fi fost vorba despre inundarea zonei la sfârșitul erelor glaciare, deoarece creșterea nivelului mării a fost foarte rapidă. Dacă Golful Persic era uscat, fluviie Tigru și Eufrat s-ar fi vărsat în Oceanul Indian, iar ceea ce este acum Golful ar fi fost o zonă joasă destul de fertilă, care acum 8.000 de ani ar fi fost locuită, iar oamenii ar fi văzut această creștere rapidă a nivelului mării. Poate că a condus la o amintire colectivă care a ajuns în cărțile sfinte ale acestor trei religii”, explică Steuber.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
