Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a adoptat marți o rezoluție asupra recunoaşterii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, pe care o vor trimite direct către președintele rus Vladimir Putin, potrivit unui anunț publicat pe site-ul oficial al legislativului de la Moscova.
Parlamentarilor ruși au avut de votat între două proiecte de rezoluţie care prevedeau același lucru.
Primul proiect de rezoluţie, propus de mai mulţi deputaţi din partidul lui Putin, formaţiunea Rusia Unită, prevedea trimiterea acestui apel de recunoaştere a celor două republici mai întâi către Ministerul de Externe, Ministerul Apărării şi alte instituţii pentru emiterea unei opinii. Votarea acestui proiect ar fi însemnat o amânare a transmiterii apelului către preşedintele rus.
Dar proiectul de rezoluţie privind „necesitatea recunoașterii independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk” care a obținut voturile necesare este un document pe care l-au prezentat anterior, pe 19 ianuarie, în faţa Dumei deputaţii comunişti şi care prevede transmiterea direct către preşedintele Putin a deciziei cu privire la recunoşterea celor două republici din Donbas.
Rezoluția a primit 351 de voturi din partea deputaților ruși, în timp ce 16 s-au opus. Urmează ca proiectul să fie semnat imediat și trimis șefului statului, a declarat președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, citat de agenția de presă rusă Tass.
La dezbaterea din plenul Dumei de Stat, prim-adjunctul șefului Comisiei pentru Afaceri din spațiul CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții, deputatul partidului comunist, Kazbek Taysaev, a spus că „este necesară oprirea vărsării de sânge din Donbas, care are loc de opt ani de zile”.
„În fiecare zi, oamenii din Donbas își pierd încrederea că războiul se va termina vreodată. În ultimele săptămâni, situația din jurul Ucrainei a escaladat brusc, acuzațiile se revarsă cu privire la intenția Rusiei de a acționa ca un ocupant. De fapt, cauza crizei este că păpușarii de la Washington ai conducerii de la Kiev încearcă cu insistență să declanșeze un război în regiune”, a declarat la rândul său Viaceslav Volodin.
În opinia parlamentarului rus, „SUA, rezolvându-și sarcinile geopolitice, sunt gata să aranjeze o altă vărsare de sânge pe scară largă, dar popoarele Rusiei și Ucrainei nu au nevoie de război”.
De asemenea, Viaceslav Volodin a mai precizat că deputații ruși sunt convinși că „recunoașterea republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk va crea temeiuri pentru asigurarea garanțiilor de securitate și protejarea locuitorilor republicilor de amenințările externe, precum și pentru consolidarea păcii internaționale și a stabilității regionale în conformitate cu scopurile și principiile Cartei ONU și va iniția procesul de recunoaștere internațională a ambelor state”.
Citește și: CNN: Rusia a înconjurat Ucraina din trei părți. Cum ar putea fi declanșată o invazie
Paralmentarii ruși acuză Ucraina că a încălcat „drepturile și libertățile” locuitorilor din Donbas
Viaceslav Volodin a acuzat, totodată, autoritățile ucrainene că au încălcat „drepturile și libertățile” locuitorilor și că operează o „blocadă economică completă” asupra celor două zone. „Kievul nu respectă acordurile de la Minsk. Cetățenii și compatrioții noștri care locuiesc în Donbas au nevoie de ajutor și sprijin”, a mai spus președintele Dumei de Stat.
De altfel, luni, acesta a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ignoră Acordurile de la Minsk (pentru soluţionarea conflictului din Donbas - n.r.), subliniind în acelai timă că „NATO vrea să ocupe Ucraina”. „Şi una, şi cealaltă pot rezulta într-o tragedie. Nu putem permite acest lucru”, a adăugat preşedintele Dumei. Conform acestuia, „trebuie găsită o soluţie” pentru garantarea securităţii cetăţenilor ruşi din Donbas, cărora Rusia le-a distribuit peste 700.000 de paşapoarte.
Cele două regiuni controlate de separatiști proruși și-au autoproclamat independența în 2014, în timpul invaziei ruse în Crimeea. Decizia de miercuri a camerei inferioare a Parlamentului Federației Ruse, notează Euronews, amplifică și mai mult tensiunile cu Ucraina.
Potrivit presei de stat din Federația Rusă, Serghei Aksionov, guvernatorul Crimeei, susține necesitatea declarării independenței regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Acesta a declarat că „acolo trăiesc conaționalii noștri, care consideră Rusia drept patria lor”.
În textul votat marți de paramentarii ruși se prevede că aceștia „consideră justificată moral recunoașterea regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk. În ultimii ani, în republici s-au construit organisme și state democratice cu toate atributele puterii legitime pe baza voinței poporului”.
Deputații ruși consideră că este necesar să-l invite pe președintele Putin să ia în considerare problema purtarii de discuții cu conducerea regiunilor din estul Ucrainei cât mai curând posibil „pentru a crea o bază legală pentru relațiile interstatale care să asigure reglementarea tuturor aspectelor de cooperare și reciprocitate. asistență, inclusiv probleme de securitate”.
Citește și: Washington Post: În videoclipuri de pe TikTok se vede cum forțele ruse se apropie de Ucraina
Un posibil casus belli în Donbas
Separatiștii puternic înarmați, susținuți de ruși, controlează zona din estul Ucrainei încă din 2014 și continuă să facă schimb de focuri cu forțele guvernamentale ucrainene, în ciuda încetării focului din 2015, care a pus capăt ostilităților majore.
Conflictul din Donbas a ucis aproximativ 15.000 de oameni, potrivit autorităților de la Kiev. Ucraina acuză de multă vreme Rusia că are trupe regulate în regiune, însă Moscova neagă acest lucru.
Totodată, Rusia a acuzat Kievul că găzduiește planuri de reluare a regiunii cu forța, ceea ce Ucraina neagă. Într-o atmosferă atât de tensionată, riscul unei neînțelegeri sau al unei escaladări neplanificate este foarte mai mare, iar Rusia ar putea folosi un astfel de incident ca un „casus belli” (termen din dreptul internațional, care se referă la motivația juridică a începerii unui război de către un stat împotriva unui alt stat).
Kievul ar putea fi provocat de către separatiști să atace, aceștia din urmă cerând apoi Rusiei să trimită trupe în ajutor. Forțele ruse ar putea extinde luptele din Donbas pentru a atrage Ucraina într-un conflict convențional. Ulterior, Moscova ar putea încerca să pună stăpânire pe zonele de coastă ucrainene de la Marea Azov, creând un pod terestru de la orașul rusesc Rostov prin Donbas până în Crimeea, pe care au anexat-o ilegal în 2014.
După ocuparea și anexarea completă a regiunii Donbas, pasul următor al lui Putin ar fi un atac din Crimeea pentru a uni teritoriile.
Citește și: Ce semnal dă Rusia prin retragerea unor trupe militare de la granița cu Ucraina. Cum trebuie interpretat acest anunț
Editor : Marco Badea
