De ce seismele care au lovit Turcia şi Siria au fost atât de devastatoare. Factorii care au contribuit la amplificarea dezastrului

Data publicării:
cutremur turcia
De ce seismele care au lovit Turcia şi Siria au fost atât de devastatoare. Factorii care au contribuit la amplificarea dezastrului. Foto: Profimedia

Seismul violent care a lovit luni sudul Turciei şi Siria vecină a fost unul devastator din cauza mai multor factori: momentul producerii, locaţia sa, o falie relativ calmă timp de două secole şi clădiri prost construite, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit unui bilanţ provizoriu, publicat luni în jurul orei 14:00 GMT, peste 2.300 de persoane şi-au pierdut viaţa în seismul cu magnitudinea de 7,8 care a lovit în timpul nopţii, la ora locală 04:17 (01:17 GMT), sudul Turcia şi nordul Siriei, fiind urmat de un nou seism puternic, cu magnitudinea 7,7, în aceeaşi regiune, în jurul orei 10:25 GMT.

Un bilanţ provocat mai ales de puterea seismului, fără precedent în Turcia după un cutremur produs în 1939, şi care a survenit într-o regiune foarte populată.

Pământul s-a cutremurat la ora 04:17 şi toţi cei care dormeau au fost "prinşi sub dărâmături când casele lor s-au prăbuşit", a declarat Roger Musson, cercetător la British Geological Survey. În plus, construcţia caselor "nu prea corespundea unei zone cu risc de cutremure majore", a explicat Musson, autor al unei cărţi consacrate cutremurelor. Ceea ce s-ar putea explica prin faptul că falia seismică, unde se aflau aceste locuinţe, a fost relativ calmă în trecut.

Turcia este situată în una dintre principalele zone seismice ale globului. În 1999, un cutremur s-a produs de-a lungul faliei din Anatolia de Nord, în regiunea nordică Düzce, provocând moartea a peste 17.000 de persoane.

Luni, pământul s-a cutremurat de cealaltă parte a ţării, în apropiere de graniţa cu Siria, de-a lungul faliei Anatoliei de Est.

Pe această falie nu s-au mai produs cutremure cu magnitudinea de 7 de mai bine de două secole, ceea ce ar fi putut determina populaţia "să neglijeze importanţa periculozităţii sale", a mai spus Musson. O durată care înseamnă, de asemenea, că "o cantitate mare de energie s-a putut acumula" de-a lungul faliei. Supoziţie susţinută, potrivit cercetătorului, de apariţia unei replici puternice după seismul principal.

Cutremurul de luni este "aproape repetarea" seismului produs în zonă pe 13 august 1822, a cărui magnitudine a fost estimată la 7,4 de seismologi. Seismul a provocat la acea vreme "o cantitate enormă de distrugeri, oraşe întregi devastate şi pierderi de zeci de mii de vieţi omeneşti", a amintit Roger Musson.

Seismul s-a produs la mică adâncime - circa 17,9 kilometri - în apropierea oraşului Gaziantep, cu două milioane de locuitori. El a fost provocat de o mişcare spre nord a plăcii tectonice arabe care "avansează spre Turcia", a explicat seismologul.

Când tensiunea devine prea puternică, placa avansează brusc şi "eliberarea acestei mişcări produce un cutremur major, ca cel produs astăzi", a mai spus el.

Amploarea distrugerilor depinde şi de lungimea rupturii solului de-a lungul liniei de falie (o sută de kilometri în cazul seismului de luni), susţine omul de ştiinţă. "Aceasta înseamnă că orice punct din apropierea acestor 100 km a ajuns, de fapt, în centrul cutremurului".

Construcţia clădirilor este un factor primordial atunci când are loc un cutremur, a declarat la rândul său Carmen Solana, vulcanolog la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie.

"Rezistenţa infrastructurii este, din păcate, inegală în sudul Turciei şi, mai ales, în Siria. Prin urmare, salvarea de vieţi depinde acum de rapiditatea echipelor de salvare", a declarat ea pentru AFP.

Cutremurul din 1999 din Turcia a dat naştere unei legislaţii în 2004 care obligă toate construcţiile noi să respecte criteriile de rezistenţă la cutremur.

Amploarea distrugerilor de luni ar trebui să determine autorităţile turce să verifice dacă legea a fost respectată, a afirmat Joanna Faure Walker, de la Institutul pentru Reducerea Riscurilor şi a Dezastrelor, de la universitatea britanică UCL.

Multe clădiri "s-au prăbuşit ca nişte clătite", a afirmat vulcanologul Bill McGuire, din cadrul UCL. "Acest lucru se întâmplă atunci când pereţii şi podelele nu sunt suficient de rezistente, fiecare etaj se prăbuşeşte vertical pe cel de dedesubt", lăsând puţine şanse de supravieţuire locatarilor, a mai spus el.

"Nu este neobişnuit să vezi o clădire în picioare fără prea multe avarii şi următoarea complet aplatizată, din cauza construcţiei îndoielnice sau a materialelor de slabă calitate", a afirmat el.

Editor : A.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Țara în care se vorbesc 839 de limbi. De trei ori mai multe decât în Europa
Digi FM
Cu frumoasa lui familie, pe covorul roșu. Richard Gere, fericit alături de soția sa și de fiul lui cel mare...
Pro FM
Ultima imagine cu Freddie Mercury. Cum arăta cu trei luni înainte să moară
Film Now
Ashton Kutcher, fotografiat în timpul unei discuții tensionate, după zvonurile privind divorțul de Mila Kunis...
Adevarul
Cum au fost primiți handbaliștii români în Kosovo, la o săptămână după scandalul de pe Arena Națională
Newsweek
Care pensionari iau 375 lei în plus la pensie în decembrie? Cum și când se acordă banii?
Digi FM
Cameron Diaz revine la Hollywood după o pauză de mai bine de 10 ani. Cum arată azi celebra actriță din „Masca”
Digi World
Întâlnire de record. Cea mai scundă femeie din lume și cea mai înaltă femeie din lume s-au cunoscut: "A fost...
Digi Animal World
Un cadou total neașteptat de Crăciun. Reacția angajaților unui magazin când au găsit un șarpe în brazii...
Film Now
Denzel Washington spune că au existat suspiciuni legate de purtarea lui Kevin Spacey cu decenii în urmă...
UTV
Lidia Buble, inselata de fostul iubit: detaliul neasteptat care i-a dezvaluit adevarul despre „Maria”