David Cattler, coordonatorul activității de intelligence a NATO: România obține tot ce poate fi mai bun în materie de informații
Misterul serviciilor de intelligence incită constant curiozitatea. Informaţiile sunt o marfă în general, dar pentru serviciile secrete sunt instrumente care le ajută să protejeze statele. Cine livrează informaţii Alianţei Atlanticului de Nord? Peste 80 de servicii de specialitate. Răspunsul l-am primit chiar de la cel care coordonează activitatea de intelligence a NATO şi îl consiliază pe Secretarul General. David Cattler a acordat un interviu pentru emisiunea „Paşaport diplomatic”.
80 de structuri de intelligence, pentru NATO
Cristina Cileacu: Suntem la sediul NATO, vorbim despre intelligence și, desigur, NATO înseamnă 31 de aliați și cel puțin 31 de servicii de informații care oferă informații aliaților, ca să poată lua decizii. Cum este să lucrezi cu cantități atât de mari de informații, în acest lanț?
David Cattler: Este o experiență incredibilă, deoarece cu 31 de aliați, să spunem 32 în curând (n.r. așteptata aderare a Suediei), avem peste 80 de servicii de informații și securitate în cadrul acestei construcții. De multe ori subliniez că unul dintre lucrurile importante despre care discutăm foarte mult sunt capacitățile politice și militare pe care le are Alianța. Discutăm mult mai puțin în public despre capacitățile de intelligence și securitate, din motive evidente. Dar permite-mi să spun aici, când avem o rețea de peste 80 de servicii de informații și securitate care lucrează unul cu celălalt, cu încredere și siguranță unul în celălalt, este greu să ne gândim la întrebarea care ar putea fi pusă și la care acestea nu ar putea să răspundă atunci când lucrează împreună. Și lucrează împreună aici, într-un mod incredibil de performant. Astfel, de exemplu, conducerea din România este capabilă nu doar să se bazeze pe capabilitățile excepționale pe care le are România, ci și pe capacitățile celorlalți 31 de aliați. Obțineți tot ce pot oferi mai bun în materie de personal și informații, perspectivele lor, opiniile lor, expertiza pe care acești oameni au acumulat-o. Și chiar contează. Adică, am petrecut ceva timp, în 2019, vorbind despre necesitatea îmbunătățirii procesului decizional la nivelul NATO. Îmi începusem activitatea aici, de fapt, în decembrie 2019, și acesta a fost unul dintre lucrurile pe care le-am discutat și la care ne-am gândit intens, împreună cu liderii serviciilor de informații. Și o concluzie pe care am tras-o a fost că intelligence-ul și securitatea sunt esențiale pentru a putea lua decizii mai bune. Așa că am lucrat în ultimii ani, cu mult succes, pentru a ne putea coordona mai bine unii cu alții, să avem contribuții mai bune. Și cred că se vede câștigul în solidaritate, în acțiunile coordonate și în efectul strategic pe care Alianța este capabilă să le obțină prin contribuția pe care serviciile de informații și securitate le pot aduce pentru a îmbogăți dezbaterea și apoi pentru a proteja toate acele decizii care continuă.
Contribuţia României la securitatea Alianţei
Cristina Cileacu: Ați menționat România. Sunt destul de sigură că publicul român ar dori să știe ce aduce România la masă, vreau să spun delegația noastră la NATO ce face pentru a ajuta la îmbunătățirea acestor informații?
David Cattler: Aș spune că primul lucru este că am avut un angajament personal strâns cu directorii serviciilor române de informații și securitate, chiar înainte de a prelua postul, în decembrie 2019. Am vizitat Bucureștiul, în medie, cel puțin o dată pe an în cei patru ani de când sunt aici și ei au venit și aici cel puțin o dată pe an. Așa că avem contacte excelente în persoană. Al doilea lucru pe care l-aș spune este că au o înțelegere excepțională, nu doar asupra situației care apare imediat în interiorul și în jurul României, ci și în regiunea mai largă. De asemenea, ei înțeleg foarte bine Rusia, înțeleg domeniul cibernetic și toate celelalte probleme transnaționale pe care trebuie să le abordăm împreună. Și m-au ajutat foarte mult să învăț mai multe, să înțeleg mai multe și, pe măsură ce călătoresc, de exemplu, am lucrat mult și cu Moldova în perioada mea aici, și a fost foarte util să mă consult cu România despre ce ar trebui să înțeleg. Când călătoresc și merg la KCNA, cu cine mă voi întâlni? La ce ar trebui să mă aștept? Acum, nu sunt român și nu lucrez pentru România, lucrez pentru NATO. Așa că trebuie să am o perspectivă foarte largă. Dar mai spun că consider că contribuțiile pe care le aduce România sunt de neprețuit. Și o mare parte din personalul meu imediat, de fapt unii dintre ofițerii mei cheie din divizia mea sunt din serviciile românești și joacă roluri foarte importante în efortul nostru de informații și securitate.
Cum sunt filtrate informaţiile
Cristina Cileacu: Această cantitate mare de informații, așa cum ați spus, lucraţi cu aproximativ 80 de servicii de informații din toată Alianța NATO, necesită o cantitate imensă de analize pentru a vedea ce informații sunt bune și ce informații mai puțin bune. Care sunt punctele forte și punctele slabe ale acestui sistem?
David Cattler: Tocmai am vorbit foarte scurt reforme pentru că, de fapt, poziţia în care mă aflu, în toată această construcție este destul de nouă în termenii NATO. Existat doar din 2016, și sunt doar al doilea Asistent Secretar General în această calitate. Predecesorul meu a fost un diplomat german. S-a retras anul trecut, iar sarcina sa a fost, de fapt, să creeze acest sistem și să-l facă să funcţioneze. Problema fundamentală care i-a determinat pe liderii aliați să fie de acord cu acest sistem, la Varșovia, în 2016, a fost să încerce să conecteze mai bine informațiile civile și militare și, de asemenea, să conecteze mai bine informațiile și securitatea. Deci, un punct forte pe care îl avem este ideea că este multă compatibilitate și muncă reciprocă între intelligence și securitate, care trebuie să fie făcută. Al doilea este crearea unui post ASG (n.r Asistent Secretat General), care să fie liderul strategic al acestui efort și să ofere acea conducere, îndrumare și direcție. Ai subliniat proeminența atât a intelligence-ului, cât și a securității. Ca ASG, sunt consilier principal al Secretarului General (n.r al NATO, Jens Stoltenberg), al Secretarul General Adjunct (n.r. al NATO, Mircea Geoană), ar trebui să spun că este român, și al președintelui Comisiei Militare sau al Comitetului Militar. Deci, o cantitate extraordinară de autoritate pozițională și o capacitate de a oferi cu adevărat câteva informații și sfaturi foarte directe bazate pe acea perspectivă de informații și securitate. Punctele slabe sunt că trebuie să ne asigurăm mai întâi că toată lumea este confortabilă în toate aceste servicii, cu securitatea. Să împărtăşeşti cu alţii este o alegere și asta implică anumite riscuri. În domeniul noatru, nu împărtășim doar pentru că ne placem unii pe alţii. Împărtășim pentru că sunt câteva motive reale pentru a face acest lucru: munca pe care intenționăm să o facem împreună, probleme pe care încercăm să le rezolvăm, și trebuie să avem un nivel foarte ridicat de încredere. Deci, trebuie să ne înțelegem reciproc cu adevărat, trebuie să înțelegem care sunt prioritățile, culturile și totul. Și aș spune în cazul meu, vreau să spun, o slăbiciune, un minus. Când am ocupat poziţia, 31 de aliați, adică, erau 28 când am început, din nou, suntem pe cale să avem 32, 80 de servicii de informații și securitate înseamnă un număr imens. Și chiar a trebuit să cunosc mult mai bine fiecare dintre națiuni, serviciile, directorii, personalul cheie, ca să le înțeleg istoria, ca să înțeleg ce-i preocupă cu adevărat și ce doresc să realizeze. Și poate fi o adevărată provocare, în acest sens, să încerci să faci asta. Dar, după cum spun, sunt mult mai multe puncte forte decât puncte slabe. Această diversitate are o cantitate extraordinară de putere şi capabilităţi de care beneficiază Alianța.
Structurile de intelligence reclamă încredere
Cristina Cileacu: Și cum este nivelul de încredere în țările care au acest discurs: "mai multe arme duc la mai mult război". Este ceva ce ar spune Kremlinul, dar auzim acest lucru de la aliați sau lideri din ţări NATO. Sunt de încredere informațiile oferite serviciile din acele țări care sunt, de asemenea, aliate?
David Cattler: Cred că sunt. Aș reaminti doar că suntem conștienți din punct de vedere politic, în domeniul meu, și cu simţul politicii, dar suntem apolitici în modul în care ne desfășurăm munca. Trebuie să fim, trebuie să fim cu ochii limpezi, trebuie să fim foarte distincți în diferența dintre ceea ce știm, pe baza a ceea ce am ajuns să înțelegem și să apreciem, ceea ce judecăm și ceea ce gândim despre anumite lucruri. Am descoperit că toți colegii mei sunt, sincer, foarte profesioniști în tot ceea ce fac. Mă întâlnesc cu mulţi politicieni din întreaga Alianță, trebuie să avem această interacțiune, fie pentru ca eu să îi informez pe ei, fie ca personalul din subordinea mea, sau ca serviciile să îi informeze. Și auzim de la ei care le sunt opiniile și prioritățile. Dar trebuie să facem ceea ce trebuie și să rămânem pe drumul nostru, pe drumul cel bun. Aș spune că ceea ce am ajuns să apreciez este că, din nou, dacă vorbim de 32 de aliați în curând, este o familie destul de mare, cu 32 de națiuni. Deci, gândeşte-te ca la 32, 32 de frați vin la masă. Eu însumi am trei. Nu suntem de acord pe deplin, dar ne iubim cu toții și împărtășim aceleași valori. Și pot să spun că aliații au cu adevărat același sentiment și apreciere. Putem avea diferende și putem să nu fim de acord asupra tuturor lucrurilor, putem avea propriile probleme interne și putem avea probleme de securitate națională, la care se lucrează în acest format. Ceea ce aș dori să subliniez, cu multă mândrie pentru Alianță, este solidaritatea, coerența în comunicarea strategică, claritatea și fermitatea acțiunilor noastre și impactul strategic, la care au dus aceastea în privinţa securităţii propriilor cetățeni, asistența acordată Ucrainei și altor parteneri în acest sens. Aș spune să ne judecaţi după ceea ce facem și ceea ce realizăm. Și poate, să puneți mai puțină greutate pe diferențele de puncte de vedere, care apar la început sau chiar la mijlocul acţiunilor.
NATO slăbeşte eficienţa spionilor ruşi
Cristina Cileacu: Cea mai mare parte a europenilor, țările Uniunii, dar și partenerii NATO au expulzat mulţi spioni ruși, majoritatea cu acoperire diplomatică. Dar, din nou, știm cu toții că Rusia este destul de inventivă, plină de resurse, atunci când vine vorba de spionaj. Cât de mult influențează prezența lor în statele noastre, în statele NATO, propaganda, propaganda pro-rusă?
David Cattler: Acestea sunt lucruri pe care ruşii încearcă să le facă, indiferent unde sunt la post, şi aş include și Rusia însăși, pentru că multe dintre aceste lucruri, operațiuni cibernetice, operațiuni de dezinformare pot fi efectuate practic de oriunde. Dar este mai util, să zicem, să fie într-o locație în străinătate ca să facă treabă. Cred că este important să recunoaștem de la început că acestea sunt decizii naționale, care sunt luate pe baza perspectivelor și legilor naționale. Acțiunile consolidate, pentru că ai văzut, de asemenea, multă coordonare și multe discuții despre coordonare, schimb de informații, multă muncă pentru a fi siguri că cineva nu poate merge pur și simplu dintr-un loc în altul. Este cu adevărat important, deoarece acest lucru nu doar că pune doar o presiune extraordinară asupra serviciilor de securitate rusești, dar cred că, de asemenea, le dă înapoi (n.r activităţile). Și asta este un lucru bun. Cred că guvernele au devenit mult mai capabile, la fel şi Alianța și publicul nostru, de asemenea, înţelege mai bine ce este dezinformarea, ce înseamnă informaţii eronate, care este adevărul, ce nu este adevărul. Încă este o provocare mare și trebuie să găsim echilibrul corect între libertățile individuale, libertatea de exprimare socială și libertatea presei, dar, în același timp, să recunoaștem că există o lume de diferențe între informaţii eronate, când cineva doar are o idee greșită despre ceva sau ați citit o sursă care doar este incorectă, versus dezinformare, când cineva este de fapt angajat într-un act ostil ca să încerce să vă confuzeze în cel mai bun caz sau, în cel mai rău caz, să vă refuze dreptul de cetățean din propria țară de a vota corect, sau pentru a provoca tulburări, care ar putea duce la violenţe rele în ţările noastre. Cred că ne descurcăm mult mai bine în această privință. Toate aceste acțiuni contribuie la reducerea acestor amenințări și a riscurilor care provin din acestea.
Jocul dublu în spionaj
Cristina Cileacu: Și ce faceţi în privinţa ofițerilor din țările aliate, care spionează pentru Rusia? Pentru că au fost astfel de cazuri, nu doar rușii spionează pentru Rusia. Cum se limitează daunele în acest caz?
David Cattler: Acestea sunt lucruri pe care națiunile şi le asumă. Avem propriile noastre capacități de contrainformații care se bazează, de asemenea, pe contribuțiile informațiilor de la naţiuni, de la personalul națiunilor etc. Și sunt multe discuții încrucișate și coordonare. Cred că o veste bună este că cel puțin numărul acestor cazuri este foarte mic, iar cazurile foarte dăunătoare sunt extrem de rare. Dar, așa cum ai spus, trebuie să recunoaștem că ele apar și le urmărim. Am lucrat împreună în întreaga Alianță să ne asigurăm că avem capacitățile potrivite pentru contrainformații, pentru a contracara spionajul, amenințările din interior, monitorizarea cibernetică, toate aceste lucruri. Și foarte important, așa cum am spus, că facem asta pentru că în mod fundamental trebuie să avem încredere în propriile noastre sisteme și în proprii noștri oameni, că informațiile noastre sunt sigure, că deciziile pe care le luăm pot fi protejate, că acțiunile pot fi protejate, că oamenii, informațiile și facilitățile noastre au protecția necesară. Nu pot să intru prea adânc în subiect, dar îţi spun doar că aceasta este o prioritate incredibil de mare pentru mine, în calitate de ASG, pentru adjunctul meu pentru securitate din Biroul de Securitate al NATO în ansamblu, lucrând împreună cu toate națiunile.
Tehnologia, indispensabilă securităţii
Cristina Cileacu: Intelligence-ul, pentru a fi corect, are nevoie de multe informații detaliate. Și asta, desigur, înseamnă, din nou, multă muncă. Cât de mult este această muncă realizată de tehnologie la nivelul NATO și cât de mult este făcută de oameni?
David Cattler: Încercăm să găsim echilibrul corect și încercăm să ne asigurăm că pe măsură ce tehnologia avansează și obținem din ce în ce mai multe informații care pot să apară, că suntem mai deștepți în privinţa modul în care le primim, le procesăm, le stocăm, le gestionăm, le sortăm și toate aceste lucruri. Inteligența artificială poate fi de mare ajutor. Exploatarea big data poate fi un alt ajutor imens. Învățarea automată este un alt instrument la care ne uităm. Aș spune că ne bazăm pe câteva lucruri. Unul este instruirea la niveul națiunilor, care este oferită personalului înainte să vină aici, să fie pregătiţi, să fie expuşi la aceste lucruri. Avem câteva eforturi transversale în cadrul Alianței, pe care ne concentrăm în această privinţă. Și aliații tocmai au convenit anul trecut să creeze DIANA, care este un accelerator de inovare pentru Alianță și un fond fiduciar, cu un fond de investiții de peste 1 miliard de euro, care va fi cheltuit în următorii zece ani pentru inovare, pentru a ajuta la finanțarea unor startup-uri care ar putea contribui la rezolvarea unor astfel de lucruri. Așa că am spus multe, dar închei acest răspuns spunând că ce încerc să fac din perspectiva intelligence-ului și securității este, în primul rând, să mă asigur că suntem capabili să oferim analiștilor instrumentele de care au nevoie să facă față acestui volum tot mai mare de informații, astfel încât oamenii să poată face lucrurile pe care trebuie să le facă, care sunt de obicei înseamnă luare deciziilor și gândirea critică, și că mașina îi ajută să identifice ce informație ar putea fi cea mai utilă. Din punct de vedere al securității, suntem foarte, foarte atenți să fim siguri că știm care sunt aceste instrumente, știm care este software-ul, știm cine l-a scris, ştim cine are acces la ele și control, astfel încât să fim siguri că știm unde se duc informațiile noastre și cât de bine sunt protejate și astfel de lucruri. Deci, este deja multă muncă în acest sens și cred că va fi și mai multă.
Interferenţa politicului în intelligence
Cristina Cileacu: Aţi spus mai devreme că oamenii învață să facă mai bine diferența în privinţa dezinformării și informaţiilor eronate. Dar, la nivelul Uniunii Europene și, de asemenea, în țara dvs., în Statele Unite, partidele extremiste de extremă dreaptă devin norma. Cum se vede acest lucru de la NATO, ca o amenințare, ca un lucru care se întâmplă?
David Cattler: Cred că sunt două modalităţi de a privi asta. Una este chestiune politică, care că este cel puțin jumătate, dacă nu mai mult din ceea ce sugerezi cu întrebarea. Toate acestea sunt afaceri interne. Acestea sunt probleme suverane în interiorul țărilor, vom avea partide de dreapta și partide de stânga, partide de centru. Aceasta este o perspectivă internă despre modul în care aceste politici se reunesc.
Cristina Cileacu: Îmi pare rău că întrerup, dar dacă acele partide vor veni la putere, nu va afecta acest lucru și activitatea de serviciilor informații?
David Cattler: Ar putea. Dar mă întorc la unul dintre răspunsurile pe care ţi le-am dat mai devreme, și anume că până acum și mă aștept să continue și în viitor, contribuțiile pe care serviciile le aduc sunt în întregime profesionale și apolitice, cu multe discuții despre context și despre cine ce gândește și care sunt motivele, dar la nivelul analizei și al contribuțiilor pe care le aduc națiunile, este foarte mult acest mod apolitic, acest sens apolitic. Pentru mine, preocuparea nu este politica, pentru că am descris deja marea familie cu 32 de națiuni în ea. Este dacă politica se traduce în violență și extremism. Și nu mă refer la lideri. Ce vreau să spun este dacă sunt politici populare, care duc la violență, aceasta este o preocupare. Aliaților le pasă foarte mult de terorism. Și, de fapt, dacă vă uitați la conceptul strategic, veți vedea că am identificat terorismul ca fiind cea mai semnificativă amenințare non-statală la adresa securității Alianței, cu Rusia corespunzătoare ca principală amenințare ca actor statal. În cadrul acestei definiții a terorismului, ne uităm la lucruri precum acte teroriste motivate politic, care ar putea avea loc în cadrul naţiunilor aliate. Dar suntem foarte atenți să facem o distincție între lucrurile pe care le fac ca probleme interne, aplicarea legii interne și așa mai departe, în conformitate cu legile, constituțiile, protecția civilă și lucrurile pe care le-ar putea dori de la Alianță, în privinţa informațiilor suplimentare, instruire, asistență, coordonare. Acestea sunt toate lucrurile pe care aliații le vor discuta și decide. Dar Alianța nu se implică în politica internă a niciunui membru.
Efectele colaterale ale războiului
Cristina Cileacu: Ultima întrebare este tot despre România. Recent, șeful Statului Major al Armatei noastre a declarat public că rușii bruiază semnalele GPS și comunicaţiile traficului naval pe Dunăre și Marea Neagră. De obicei, oamenii se sperie când aud informații de genul acesta. Și, desigur, toată lumea știe Articolul 5 (n.r. din tratatul NATO) şi trag repede concluzii. Este acesta un motiv de începere a războiul?
David Cattler: Este deja un război chiar peste graniță. Și cred că de aceea aveți acest efect.
Cristina Cileacu: Un război mai mare.
David Cattler: Bruiajul este ceva pentru care nu este o graniță imaginară între România și Ucraina, care să oprească în mod magic bruiajul să treacă granița. Acesta este unul dintre lucrurile la care ne referim atunci când arătăm Rusiei că trebuie să facă mai mult să prevină efectele de propagare. În al doilea rând, că poartă răspunderea, că dacă sunt consecințe, adică dacă acel bruiaj, să zicem, a dus la un accident care a provocat un deces, este vina lor, ca urmare a acelui bruiaj, indiferent dacă au intenționat să afecteze România sau nu. Cert ar fi că a existat acest efect. De asemenea, este riscul unui calcul greșit, cum se întâmplă şi cu dronele care aterizează în România sau în Bulgaria, sau în altă parte din regiune, Moldova, și așa mai departe. Acestea sunt lucruri cărora le acordăm o atenție deosebită. Polonia, ar trebui să o adaug aici. Acestea sunt discuții pe care aliații le au tot timpul, despre ce să facem și la ce trebuie să fim atenți. Și România s-a exprimat de multe ori aici, în această privință. Avem Articolul 5, așa cum ai spus, și ai auzit aliați spunând individual și ca NATO că suntem pregătiți să apărăm, aș spune ca american, fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat. România nu face excepție de la acest lucru. Deci, vom vedea ce ne rezervă viitorul. Toți indicatorii sunt acum că Rusia nu are intenția de a ataca Alianța, să includă România, dar, cu toate acestea, astfel efecte încă se produc. Deci, să vedem încotro merg lucrurile în săptămânile și lunile următoare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
