Video Cum se trăiește într-un oraș dintr-o țară NATO în care majoritatea locuitorilor sunt etnici ruși
Au trecut 30 de ani de când s-a prăbușit Uniunea Sovietică și URSS a fost împărțită în 15 state independente. Estonia, cu capitala sa Tallinn, este una dintre ele. Țara baltică, acum membră UE și a NATO, găzduiește o minoritate de ruși. Mulți dintre ei se simt izolați acolo. În orașul estic Narva, jurnaliștii Deutsche Welle au întâlnit-o pe estona Pille Maffucci. Ea vrea să unească ambele părți și folosește arta ca pe o punte între ele. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Pille Maffucci de-abia așteaptă repetiția de la teatru. Face parte dintr-un grup de amatori din Narva, un oraș din estul Estoniei. Teatrul face parte dintr-un centru de integrare al unui oraș în care se întâlnesc două națiuni și totodată, două lumi. Piesa spune povestea unor oameni care nu și-au găsit locul în statul baltic, chiar dacă locuiesc acolo de ani buni. Este povestea minorității vorbitoare de limbă rusă.
„Poveștile încep cu copilăria, în special cu perioada sovietică, dinainte de anii '90. După 1991, aceşti oameni au fost nevoiţi să aleagă ce fel de pașaport vor avea, unde să se stabilească – fie să rămână în Estonia, fie să locuiască în străinătate”, explică profesoara Pille Maffucci.
Pe scenă, o tânără vorbitoare de limbă rusă încearcă să spargă gheața în relaţia cu vecinul ei eston, într-un cămin de studenți – dar în zadar. Pentru că limba nu este singura barieră care desparte cele două popoare: mai sunt şi obstacole culturale și istorice.
Un sentiment ciudat: în propria ta țară, simți că trăiești în străinătate
Estonia și-a câștigat independența cu puțin timp înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice. Mulți oameni de aici au considerat apartenența țării lor la URSS ca ceva impus. Astăzi, națiunea baltică face parte din Uniunea Europeană și NATO, iar guvernul are o atitudine critică la adresa politicilor din Rusia vecină. Însă trecutul sovietic a avut un impact negativ asupra relațiilor dintre majoritatea estonă și minoritatea vorbitoare de limbă rusă.
Pille Maffucci se numără printre cei care îşi doresc schimbarea. În urmă cu trei ani, profesoara estonă s-a mutat din capitala Tallinn la Narva, la granița cu Rusia.
„Estonienii reprezintă doar 4 la sută din populaţia de aici, restul sunt ruşi. A fost un sentiment ciudat să fii în propria ta țară, dar în același timp să simți că trăiești în străinătate”, mărturisește profesoara Pille Maffucci.
Ea le predă limba estonă locuitorilor din Narva, vorbitori de rusă. Integrarea acestei minorități este una dintre cele mai importante probleme sociale ale ţării.
„În limba noastră, cuvântul pentru integrare este lõimuma, termen care presupune ca două părţi să se armonizeze, să găsească un numitor comun”, explică profesoara.
Fără pașaport și drept de vot, pentru că nu știu limba
În realitate, unii dintre membrii minorității ruse nu au drepturi egale. În ultimii treizeci de ani, mulți dintre ei nu au reuşit să obțină un pașaport estonian, pentru că nu pot vorbi limba. Dar abia dacă au nevoie de limba națională în Narva, unde se vorbește în principal rusa. În schimb, sunt apatrizi și beneficiază de ceea ce se numește un pașaport gri. Aproximativ 70.000 de oameni nu au nici drept de vot și nici nu pot lucra în sectorul public.
Încordarea relațiilor dintre etnicii estonieni și ruși a atins apogeul în aprilie 2007. Atunci, autorităţile din Tallinn au decis să mute statuia unui soldat sovietic din centrul orașului la periferie. Monumentul marca eliberarea Estoniei de sub naziști de către Armata Roșie. În timpul protestelor, un om a murit şi câteva zeci au fost răniţi.
Dar Pille Maffucci are încredere într-un viitor comun pentru etnicii estoni și ruși. Crede în dragoste, nu în ură. Iar melodia pe care o cântă cu prietenii ei vorbitori de limbă rusă este despre dragoste şi îndeamnă cele două popoare să lase trecutul în urmă.
„E foarte ușor să păstrezi o atitudine intolerantă, să ridici un zid în jurul tău, să te izolezi de restul lumii. Să spui că e doar vina celorlalți că nu te simţi confortabil”, spune Pille Maffucci.
Ea vrea să ajute la dărâmarea acelui zid. Nu vrea ca podul care traversează râul de graniță din Narva să fie singurul lucru care leagă cele două comunități.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
