Cum s-a schimbat orașul Hong Kong într-un an de la instalarea dictaturii Chinei
La un an de când China a introdus Legea securității naționale în Hong Kong, ca răspuns la protestele masive pro-democrație, locuitorii regiunii autonome de pe coasta de sud a Republicii Populare Chineze resimt din plin restricțiile Beijingului. Controversata lege a remodelat peisajul juridic, politic și mediatic al orașului, reducând autonomia judiciară a Hong Kong-ului și facilitând pedepsirea demonstranților și a activiștilor. Legea adoptată la 30 iunie 2020 incriminează secesiunea, subversiunea, terorismul și ingerinţele forţelor străine cu ajutorul locuitorilor metropolei, impunând închisoare pe viață pentru oricare dintre cele patru tentative de răzvrătire democratică.
De când a fost adoptată legea privind securitatea naţională în Hong Kong, peste 100 de persoane, inclusiv protestatari, politicieni pro-democrație și jurnaliști, au fost arestați în temeiul prevederilor sale. Autoritățile de la Beijing au insistat asupra faptului că legea este necesară pentru a aduce stabilitate orașului, însă opozanții legii spun că aceasta încalcă principiul „o țară, două sisteme” sub care fosta colonie britanică a fost înapoiată Chinei în 1997, potrivit BBC News.
Proiectul de lege a fost elaborat aproape în totalitate în cadrul unor reuniuni cu ușile închise ale Comitetului permanent al Congresului Naţional al Poporului, organul legislativ chinez, din care liderul din Hong Kong, Carrie Lam, nici nu a făcut parte. De-a lungul ultimului an, cetățenii din Hong Kong au tras semnale de alarmă privind faptul că legea a fost formulată vag și poate fi folosită pentru a înăbuși orice tip de disidență.
Autoritățile chineze i-au asigurat pe cetățenii din Hong Kong că legea va viza doar o minoritate de persoane și nu va diminua libertățile, la nivel general, în orașul semi-autonom. Cu toate acestea, la un an distanță de la cea mai radicală schimbare a modului de viaţă în fosta colonie britanică după revenirea teritoriului sub autoritatea Chinei, în timp ce unii au salutat adoptarea legii, spunând că aceasta ar putea să restabilească liniștea după violențele și tulburările politice din 2019, mulți dintre cetățenii Hong Kong-ului consideră că cele mai grave temeri ale lor au fost confirmate. Mai exact, cu fiecare zi care trece, granița dintre Hong Kong și restul Chinei se estompează tot mai mult, iar Beijingul modelează orașul în ceva mai familiar, mai docil, conform The New York Times.
Hong Kong, un oraș schimbat de o lege controversată
Măsurile de represiune care înainte de adoptarea legii privind securitatea naţională ar fi fost anterior de neconceput, s-au accentuat într-un mod foarte rapid, 117 persoane fiind arestate în baza legii securității și alte 64 în ultimele zile. Cândva privit drept un centru internațional deschis către toată lumea, cu o presă liberă, o cultură bogată a protestelor și o democrație limitată, Hong Kong arată astăzi din ce în ce mai mult ca alte orașe chineze aflate sub controlul strict al regimului comunist de la Beijing, supuse legilor și cenzurii chineze, după cum notează CNN.
Un ziar a fost închis, protestul public pare a fi interzis, iar aproape toate personalitățile pro-democrație cu notorietate din Hong Kong, inclusiv activiștii și politicienii, au fost fie închise, fie forțate să plece în exil. În același timp, zeci de mii de cetățeni emigrează în țări democratice precum Regatul Unit, Canada și Australia, care au oferit suport față de lege. Chiar și școlile, universitățile, bibliotecile, filmele și accesul la internet au fost afectate.
Sander, un funcționar public din Hong Kong, s-a mutat în Marea Britanie, după ce guvernul de la Londra a introdus un plan de rezidență pentru cetățenii din Hong Kong, drept răspuns la legea privind securitatea naţională.
„Legea securității naționale îi vizează pe toți oamenii pe care Beijingul nu îi place, inclusiv cetățenii pro-democrație și care nu sprijină Partidul Comunist Chinez", a spus Sander pentru BBC News, precizând și că este îngrijorat de faptul că funcționarii publici ai orașului vor trebui să îndeplinească sarcini politice împotriva conștiinței lor pentru a servi un guvern din ce în ce mai autoritar.
Dintr-un alt unghi, Kate Lee, o mamă singură care deține o cafenea în cartierul Lei Yue Mun din Hong Kong, spune că legea a schimbat lucrurile în bine. Lee, o susținătoare vocală a autorităților, poartă în fiecare zi un tricou albastru cu sloganul „Iubesc poliția din Hong Kong”. Pereții cafenelei ei sunt plini de postere și fotografii cu înalți oficiali ai poliției. Kate Lee le-a declarat jurnaliștilor BBC News că poziția sa pro-poliție a dus la o scădere masivă a afacerii sale în timpul protestelor pro-democrație din 2019. „Clienții mei obișnuiți mi-au spus că nu mai îndrăznesc să vină în cafenea, pentru că se tem că vor fi filmați”, a mai spus Lee.
Poliția din Hong Kong a fost acuzată că a folosit forță disproporționată împotriva protestatarilor și a fost privită ca „trădători” de mișcarea pro-democrație.
Legea securității naționale prevede, de asemenea, că procesele nu sunt disponibile publicului, dacă cazurile implică „secrete de stat sau ordine publică”.
„În cel mai rău caz, procedurile judiciare ar putea fi similare cu cele de pe restul continentului. Inclusiv diplomații străini nu au voie să intre în sălile de judecată, iar totul este ținut în întuneric", a precizat Ann, o observatoare a proceselor abuzive desfășurate în ultimul ani și jumătate.
Beijingul controlează tot
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Având în vedere presiunile din China, autoritățile din Hong Kong au încercat să adopte o lege privind securitate națională încă din anul 2003. Au dat, însă, înapoi atunci când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, susținând că o astfel de lege ar da guvernului din Hong Kong puteri sporite pentru a suprima orice act de disidență există în China continentală.
Temerile privind încălcarea libertăților orașului de către chinezi au dus la o nouă rundă de proteste în masă, în 2019, de data aceasta provocate de un proiect de lege care ar fi permis extrădarea disidenților în China. Protestele au evoluat într-o mișcare pro-democrație de mare amploare, care a devenit violentă. Legislativul din Hong Kong a fost asaltat, iar un campus universitar a fost asediat timp de zile întregi.
După ce, inițial, autoritățile din Beijing au plasat gestionarea crizei către autoritățile locale din Hong Kong, ulterior acestea au s-au folosit de pandemia de COVID-19 pentru a adopta legea controversată, ocolind sistemul juridic independent al orașului și a adopta legea controversată.
Astfel, Hong Kong-ul s-a trezit pe 1 iulie 2020 la o nouă realitate. În prima lună după adoptarea legii, școlilor din Hong Kong li s-au ordonat eliminarea manualelor care ar putea încălca legea, autoritățile au înființat un birou de securitate națională, permițând agenților din China continentală să opereze în oraș, iar activiștii studenți au fost arestați pentru postări pro-democrație pe rețelele de socializare. În același timp, candidaților pro-democrație li s-a interzis participarea la alegerile legislative din motive de securitate națională.
Schimbările legislative au atras reacții imediate din partea comunității globale. Statele Unite au revocat statutul comercial special al Hong Kong-ului, implementând în schimb aceleași restricții care sunt în vigoare cu China. Pe lângă asta, numeroase țări și-au suspendat tratatele de extrădare cu Hong Kong, inclusiv Marea Britanie, SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă sau Germania.
Una dintre cele mai mari lovituri împotriva democrației din Hong Kong s-a produs în noiembrie 2020, atunci când Beijingul a acordat autorităților din Hong Kong puterea de a expulza parlamentarii aleși pro-democrație din oraș, pentru că aceștia nu au fost „loiali” sau au refuzat să recunoască suveranitatea Beijingului. Patru parlamentari au fost expulzați imediat, determinându-i astfel pe toți ceilalți parlamentari aleși pro-democrație să demisioneze în semn de protest. Pentru mulți, acest lucru a marcat sfârșitul opoziției politice din Hong Kong. O lună mai târziu, acest sentiment s-a întărit după ce trei activiști pro-democrație, inclusiv Joshua Wong, tânărul care fusese chipul protestelor din 2014, au fost condamnați la închisoare pentru organizarea unui protest pentru care poliția a refuzat să dea autorizație.
La 6 ianuarie 2021, cel puțin 53 de foști parlamentari și activiști de opoziție au fost arestați pentru „subminarea puterii de stat”. În februarie, autoritățile au ordonat școlilor, inclusiv grădinițelor, să implementeze securitatea națională în programa lor de studii, pe lângă materii precum istoria, biologia sau muzica.
Guvernul central chinez a continuat, de asemenea, să respingă cadrul electoral din Hong Kong, adoptând o lege, în luna martie, care a schimbat componența parlamentului orașului pentru a fi dominată de locuri aflate sub influența Beijingului. Chiar dacă candidații pro-democrație ar putea fi în continuare aleși de către rezidenții din Hong Kong, aceștia nu ar mai reprezenta vreo forță politică în Parlamentul din Hong Kong.
Recent, 500 de polițiști au pătruns în redacția Apple Daily pentru a doua oară în aproape un an, confiscând materialele jurnaliștilor și arestând conducerea publicației. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, a negat că raidul ar fi fost un atac îndrepta împotriva libertății presei, numindu-l doar o „mișcare justă” și făcută „în strictă conformitate cu legea”.
Alte libertăți aflate în centrul identității Hong Kong-ului dispar. Guvernul a anunțat o cenzurare a filmelor considerate periculoase pentru securitatea națională. De asemenea, unii oficiali au cerut ca operele de artă ale disidenților, cum ar fi Ai Weiwei, să fie excluse din muzee.
Săptămâna trecută, cetățenii din Hong Kong s-au așezat la cozi imense, în spatele chioșcurilor de ziare, pentru a cumpăra ultimul număr al ziarului Apple Daily înainte de închiderea acestuia. Ulterior, în ultima zi de funcționare a redacției, câteva sute de persoane s-au strâns în fața sediului Apple Daily și au aprins luminile telefoanelor, în semn de solidaritate cu ziarul. În replică, jurnaliștii dinăuntru le-au răspuns cu același gest. Oamenii au legat, totodată, panglici galbene, reprezentând culoarea mișcării pro-democrație, de porțile clădirii.
„Mulțumim, Hong Kong-uri”, au strigat jurnaliști la unison, înainte de face o plecăciune și de a-și lua rămas bun.
După adoptarea legii, Herbert Chow, proprietarul Chickeeduck, un lanț de îmbrăcăminte pentru copii, a lipit pe pereții din interiorul magazinelor sale figurile unor protestatari. În consecință, clienții săi au refuzat să-și reînnoiască contractele de închiriere.
Herbert Chow le-a declarat jurnaliștilor de la BBC News că nu știe cât timp orașul său poate continua să reziste incursiunilor Beijingului. „Frica te poate face mai puternic sau îți poate ucide dorința de a lupta”, a mai spus disidentul Chow.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
