Drapelul Franței a fost coborât duminică pentru ultima dată la baza militară Bila Zagré din Burkina Faso, momentul marcând 13 ani de prezență militară franceză în țara din vestul Africii, scrie Politico.
În jur de 400 de militari francezi se aflau în Burkina Faso din 2010, aceștia făcând parte din eforturile Parisului de a pune capăt răpirilor și a expansiunii grupurilor teroriste din regiunea Sahel.
Francezilor li s-a transmis în ianuarie că au o lună să părăsească țara – decizia a venit după o perioadă în care instabilitatea a crescut în țara africană și după două lovituri de stat în 2022.
În ultimele luni, Franța a fost nevoită să se retragă și din Mali și Republica Centrafricană, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la efectul de domino pe care decizia lui Macron ar putea să îl aibă în lupta contra jihadiștilor din Sahel.
„Este un test real pentru Franța”, a spus Seidik Abba, un scriitor din Niger și specialist în studii de securitate de la Universitatea din Valenciennes. „Dacă nu vrea să vadă o contaminare în toată Africa, trebuie să își schimbe abordarea.”
„În Burkina Faso, situația este șubredă”, a adăugat Abba. „Și acum, în Ciad și Niger, oamenii vor să vadă un nou tip de parteneriat cu Franța.”
Ambițiile lui Putin în Africa
Mai sunt încă 6.000 de soldați francezi pe teritoriul african, inclusiv 1.000 în Niger și 900 în Coasta de Fildeș, potrivit rapoartelor locale.
Motivele pentru slăbirea influenței franceze în regiunea Sahel sunt mai complexe, dar problemele pe care Parisul le întâmpină în Africa reprezintă și o consecință a ambițiilor Rusiei de a-și extinde prezența pe acest continent, în special după declanșarea războiului din Ucraina.
Macron se va deplasa săptămâna viitoare în Angola, Republica Democrată Congo, Republica Congo și Gabon, după ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a vizitat în ianuarie Mali, Mauritania și Sudan.
În timp ce trupele franceze sunt alungate sistematic din țările africane, acestea sunt înlocuite în anumite cazuri de mercenarii organizației paramilitare Grupul Wagner, condus de aliatul lui Putin, Evgheni Prigojin.
Cu toate că liderii militari ai Burkinei Faso au negat că ar fi semnat un acord cu Wagner, mercenarii ruși au fost observați în țară.
Războiul informatic al Rusiei împotriva Franței
Pe lângă susținerea pe care le-o oferă mercenarilor Wagner, Rusia poartă și un război informatic coordonat și sofisticat împotriva Franței, care nu a reușit până acum să ofere un răspuns pe măsură.
În ultimii ani, Rusia a inventat o serie de acuzații împotriva Franței pe care le-a promovat în țările africane, inclusiv în Mali, Burkina Faso și Republica Centrafricană.
Cercetările lui Mark Duerksen, de la Centrul African pentru Studii Strategice, arată că narațiunea promovată de Rusia o pune în postura de forță anticolonială care luptă împotriva imperialismului occidental.
Franța, însă, este prezentată ca o colaboratoare a jihadiștilor islamiști care fură resurse naturale și comparată în videoclipuri de propagandă cu șerpi, zombie și șobolani.
Sentimentul francofob este amplificat de o rețea informală de ferme de troli, producții cinematice, conturi false de rețele sociale, influenceri online africani proruși și parteneriate cu media locală ce aparțin „galaxiei Prigojin”.
„Sentimentul antifrancez este pretutindeni. Wagner este prezent doar în câteva țări, dar retorica Kremlinului se regăsește peste tot”, a avertizat un oficial guvernamental francez
„Rușii încearcă să creeze profeții autorealizabile”, a spus un diplomat francez de top.