Cum a privit celebrul scriitor afgan Khaled Hosseini căderea țării sale în mâinile talibanilor. „A fost dureros”
Unul dintre cei mai importanți scriitori afgani contemporani a declarat că nu este momentul ca lumea să întoarcă spatele cetățenilor afgani care au colaborat cu forțele occidentale în ultimele două decenii. Într-un interviu acordat pentru CNN, Khaled Hosseini, născut la Kabul în 1965 şi care în prezent locuieşte în SUA, a vorbit despre actuala situaţie din Afganistan, odată cu revenirea talibanilor la putere, dar și despre anii copilăriei petrecuți pe străzile din Kabul și societatea deschisă de la acea vreme, în care puteau fi zărite femei care fumau în public, purtau fuste scurte și conduceau maşini, lansând în același timp un apel către naţiunile lumii și organizațiile internaționale să nu refuze să îi primească pe refugiaţii afgani.
Cele trei romane scrise de Khaled Hosseini le arată cititorilor din întreaga lume o altă latură a Afganistanului, care depășește războiul și teroarea din această țară.
Bestsellerul său de debut „The Kite Runner” a fost publicat în 2003, la doi ani după atacurile teroriste din 11 septembrie și după ce SUA au decis să pună în acțiune o ripostă în Afganistan asupra talibanilor. Milioane de cititori au fost captivaţi de povestea lui Amir şi Hassan, doi băieţi din segmente opuse ale societăţii, ale căror vieţi capătă traiectorii foarte diferite după invazia sovietică.
De asemenea, un succes similar precum al romanului de debut au avut și următoarele două opere ale lui Khaled Hosseini, „A Thousand Spendid Suns” și „And the Mountains Echoed”, a căror acțiune are loc cel puțin parțial în Afganistan.
Odată cu retragerea trupelor străine din Afganistan și asaltul talibanilor, încununat prin cucerirea capitalei afgane Kabul în data de 15 august, atenția lumii s-a îndreptat din nou asupra acestei țări din Asia de Sud. Pentru scriitorul Hosseini a fost tulburător să vadă în ultima săptămână cum degenerează situaţia din țara sa de origine.
Deși Khaled Hosseini și-a părăsit în anul 1976 locul în care s-a născut, legăturile sale cu Afganistanul și oamenii din această țară au rămas strânse. Hosseini, care s-a stabilit împreună cu părinții săi în SUA în 1980 și încă trăiește în nordul Californiei, a descris ultima săptămână ca fiind cele mai sumbre zile pe care Afganistan le-a văzut în ultimele decenii.
„Nu am nicio idee despre cum va arăta viitorul Afganistanului”, le-a declarat Hosseini jurnaliștilor de la CNN într-un interviu telefonic.
Totodată, scriitorul afgano-american a declarat că este îngrijorat pentru prietenii săi şi rudele care sunt încă în Afganistan, oamenii pe care i-a întâlnit atunci când a făcut deplasări în ţară, pentru cei care i-au ajutat pe refugiaţi şi pentru activiştii care au pledat pentru drepturile omului.
Jurnaliștii de la CNN au vorbit cu Khaled Hosseini despre revenirea talibanilor la putere, despre responsabilitatea pe care SUA o au față de Afganistan și despre ce ar trebui să înțeleagă americanii despre țara și poporul său de origine.
Locul copilăriei este din nou cucerit de talibani
Întrebat despre cum s-a simțit să-și vadă din nou locul copilăriei, orașul Kabul, căzând din nou în mâinile talibanilor, Khaled Hosseini a declarat că ceea ce se întâmplă în ultimele zile „este absolut tulburător”.
„M-am trezit într-o zi, am deschis telefonul şi am văzut că a căzut Kabulul. Am fost în Afganistan de câteva ori după 11 septembrie şi invadarea Afganistanului de către americani şi este absolut tulburător să văd ce se întâmplă în aceste zile. Deși nu mai locuiesc în Afganistan din 1976, acolo mi-am petrecut primii ani de formare. Am o legătură emoţională foarte puternică cu ţara, cu oraşul, cu oamenii de acolo. Este dureros să văd steagul talibanilor deasupra acelui oraş”, a spus Khaled Hosseini.
În legătură cu primii ani de viață, pe care i-a petrecut în orașul Kabul, scriitorul american de origine afgană, Khaled Hosseini, susține că Afganistanul copilăriei sale era o societate foarte diferită de cea din prezent.
„Este ireal cât de diferit era. Existau oameni “hippie” (persoane care făceau parte din mișcarea de protest a tineretului împotriva societății materialiste occidentale), care se relaxau în ceainării, dar și femei care fumau în public și purtau fuste scurte. De asemenea, femeile conduceau mașini și lucrau ca avocați sau medici. Afganistanul de atunci era o societate foarte diferită de ceea ce e acum. Kabul era un oraş înfloritor şi destul de liberal, având în vedere standardele unei ţări conservator-religioasă”, a punctat Hosseini, care a mai declarat că timp de 40 de ani, Afganistanul a fost unul dintre cele mai dure locuri de pe planetă în care să fii copil, însă el a avut o copilărie cu adevărat frumoasă acolo.
„Sunt recunoscător că am trăit în Afganistan în acea perioadă. Am putut vedea ultimii ani de pace şi stabilitate în Afganistan, înainte de invazia sovieticilor, care a declanşat acest domino de evenimente, care a culminat cu ceea ce am văzut cu toţii la televizor în ultimele zile”, a mai declarat scriitorul afgan.
Trecutul care ne prinde din urmă și incertitudinea viitorului
Khaled Hosseini a vorbit şi despre ce îi transmit prietenii săi şi rudele sale din Kabul despre situația dramatică din Afganistan, precizând că aceștia îi spun „că sunt foarte îngrijoraţi cu privire la siguranţa lor, la siguranţa prietenilor lor, la viitorul ţării, la ce înseamnă venirea talibanilor acum la putere pentru numeroase drepturi și câștiguri care au fost realizate cu mari sacrificii în ultimii 20 de ani”.
Întrebat despre cum vedea Afganistanul în urmă cu douăzeci de ani, după ce talibanii au fost alungați de la putere, Hosseini a declarat că la vremea respectivă împărtășea, asemenea milioanelor de afgani, sentimentul că Afganistanul s-a deschis unui viitor mai bun și va fi o țară mai stabilă, mai prosperă și mai pașnică, care va avansa.
„Am fost la Kabul în 2003. Mă întorceam în Afganistan pentru prima dată după 27 de ani. Era o atmosferă foarte amețitoare, care cuprindea pe toată lumea. Nu exista încă vreo urmă de insurgență. Oamenii erau destul de plini de speranță. Momentul acela este în contrast clar cu ceea ce se întâmplă astăzi. Pentru mine, acestea sunt cele mai sumbre zile ale ultimilor 20 de ani şi probabil cele mai sumbre zile de la războiul civil din perioada 1992-1996. Nu am idee ce îi rezervă viitorul Afganistanului”, a precizat Hosseini.
Khaled Hosseini a fost întrebat și de momentul în care au început să se schimbe acele sentimente de speranță și dacă el însuși a anticipat vreodată că talibanii vor prelua din nou Afganistanul așa cum a făcut-o. Scriitorul de origine afgană a precizat că atunci când a fost în Afganistan și a vorbit cu localnicii, cu toții repetau cam același lucru: dacă americanii ar pleca, nu au încredere că statul afgan i-ar putea proteja sau ar putea susține țara.
„Majoritatea afganilor și-au exprimat îngrijorarea că, fără prezența trupelor internaționale în Afganistan, statul afgan ar cădea în mâinile unor grupuri insurgente precum talibanii. Personal, nu credeam că forțele afgane vor cădea atât de repede precum s-a întâmplat. Dar, în doar 11 zile, țara a căzut în mâinile talibanilor. Este absolut șocant”, a declarat Khaled Hosseini.
Citește și: Adevărata față a talibanilor. Au început vânătoarea "din ușă în ușă"
Moștenirea lăsată în urmă de SUA și eșecul occidental în Afganistan
Khaled Hosseini a spus că a susținut inițial operațiunea americană din Afganistan, precum au făcut-o și alte milioane de cetățeni afgani.
„Au existat nemulțumiri legitime cu privire la modul în care americanii au făcut afaceri în Afganistan. Au existat incidente de-a lungul anilor, care au erodat o parte din bunăvoința și încrederea afganilor în ceea ce-i privește pe americani. Dar, în cea mai mare parte, cei mai mulți afgani și-au dat seama că prezența americană în Afganistan a reprezentat un tampon împotriva căderii țării în mâinile insurgenților. Acest lucru s-a dovedit adevărat”, a punctat Khaled Hosseini.
În același timp, scriitorul de origine afgană a adus în discuție și primul discurs public al președintelui american Joe Biden după asaltul talibanilor în Kabul, scoțând în evidență moștenirea pe care o lasă în urmă SUA în Afganistan.
„Preşedintele Biden a rostit un discurs zilele trecute, iar eu l-aş întreba: Care este moştenirea ultimilor 20 de ani? Ce rost a avut totul? Ţara este din nou în mâinile celor pentru care am mers acolo ca să-i dăm afară, din punctul de vedere al americanilor. Din perspectiva afganilor, mii şi mii de civili au murit, atât de mulţi oameni şi-au părăsit locuinţele, atât de multe sate au fost bombardate, atât de mulţi oameni au suferit în speranța că ţara ar putea avea un viitor mai bun. Acum, toți acești oameni sunt la mila unui grup calificat de SUA drept terorist, care a instaurat teroarea asupra poporului afgan la mijlocul anilor '90 și a făcut din Afganistan un refugiu sigur pentru grupările teroriste. Este o pastilă foarte amară de înghiţit, iar din perspectivă afgană, este greu să-i învinovățim pe cei care s-au simțit trădați”, a transmis Khaled Hosseini.
„Nu întoarceți spatele afganilor”
Întrebat despre responsabilitatea pe care o are lumea acum față de Afganistan și poporul său, Khaled Hosseini a spus că este esenţial ca în această perioadă organizaţiile umanitare să aibă acces la oamenii de acolo pentru a-i ajuta.
„Ne putem aștepta la strămutarea afganilor în următoarele zile, săptămâni și luni. Există deja o criză umanitară în Afganistan. În aceste zile este absolut esențial ca asistenții umanitari și organizațiile internaționale precum UNHCR (Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați) și alții asemenea lor să aibă acces la oamenii din Afganistan pentru a le furniza servicii de salvare a vieții.
Fac apel la toate ţările să îşi menţină deschide graniţele şi să îi primească pe refugiaţii afgani care fug de 40 de ani de violenţă şi persecuţie. Nu este momentul să renunţăm la Afganistan. Nu este momentul să le întoarcem spatele afganilor şi refugiaţilor afgani.
Statele Unite le datorează asta afganilor, celor care au rămas în urmă, care s-au aliniat obiectivelor SUA, au crezut în iniţiativele SUA și care, riscându-şi propriile lor vieţi, au lucrat alături de trupele americane şi din alte țări străine. Nu trebuie să le întoarcem spatele acelor oameni”, a semnalat Khaled Hosseini.
De asemenea, scriitorul american de origine afgană s-a declarat „profund sceptic” cu privire la afirmaţiile talibanilor că de această dată situaţia va fi diferită cu ei la conducerea țării.
„Sentimentele mele sunt asemănătoare cu cele ale multor afgani. Sunt profund sceptic și consider că talibanii trebuie să dovedească acest lucru prin fapte și nu prin cuvinte. Atenția lumii se îndreaptă acum către ei, așa că nu este deloc surprinzător faptul că aceștia spun că vor respecta drepturile omului și drepturile femeilor. Cu toate acestea, talibanii sunt foarte atenți să spună că aceste drepturi vor fi respectate “în limitele legii islamice”, ceea ce lasă loc de interpretare”, a mai evidențiat scriitorul afgan.
Cărțile lui Hosseini îi ajută pe oameni să înțeleagă cultura și poporul Afganistanului
Scriitorul Khaled Hosseini a fost întrebat de reporterii CNN și despre rolul pe care îl are o operă literară în înțelegerea culturii și poporului unei țări, iar acesta a răspuns că un roman de ficțiune este asemănător unei ferestre prin care vezi lumea prezentată în paginile cărții.
„Am fost binecuvântat că oamenii mi-au citit cărțile și și-au format o legătură personală cu situația afganilor și cu Afganistanul ca țară în sine, deoarece timp de mulți ani, Afganistanul a fost asociat în primul rând cu talibanii și războiul, terorismul și comerțul cu droguri. Sper că oamenii, după ce îmi citesc cărțile, au o imagine mai nuanțată și mai complexă a Afganistanului.
Nu mă consider un reprezentant al Afganistanului. Îmi pasă de poporul afgan, urmăresc situația și mă interesează ceea ce se întâmplă acolo, dar am trăit în exil mult prea mult timp. Sper doar că romanele mele sunt un punct de plecare în a afla mai multe despre Afganistan, dar acestea nu ar trebui să reprezinte singurele lecturi care să le descrie oamenilor ce reprezintă cu adevărat poporul afgan”, a punctat Khaled Hosseini, care a mai făcut trimitere, de asemenea, la alți câțiva autori afgani care ar trebui citiți, printre aceștia numărându-se Fariba Nawa, o jurnalistă și scriitoare afgano-americană, care a scris cartea „Opium Nation: Child Brides, Drug Lords, and One Woman's Journey Through Afghanistan” (Națiunea opiumului: mirese pentru copii, lorzii drogurilor și călătoria unei femei prin Afganistan).
Citește și: Își vor permite talibanii să renunțe la producția de droguri? (analiză AFP)
Cartea este o amintire de familie despre comerțul cu opiu din Afganistan și oferă o perspectivă asupra Afganistanului din ultimii 30 de ani, remarcă Khaled Hosseini. Totodată, acesta susține că pentru cei care doresc să înțeleagă nu numai istoria afgană, ci și experiența afganilor care trăiesc în exil, aceștia ar trebui să citească cartea „West of Kabul, East of New York”, scrisă de istoricul afgan Tamim Ansary.
Ce ar trebui să înțeleagă oamenii despre Afganistan
„Una dintre preocupările mele principale constă în faptul că vocile care vor fi trecute cu vederea sunt cele ale femeilor. În anii ‘90, când talibanii erau în fruntea Afganistanului, aceștia au interzis femeilor afgane să participe în mod semnificativ la viața socială afgană. Asta a făcut din Afganistan la acea vreme poate cel mai rău loc de pe planetă pentru a fi femeie”, a mai subliniat Hosseini.
Scriitorul afgano-american a mai spus că afganii sunt un popor obosit și epuizat de război, după ce au trecut prin 40 de ani de frământări și strămutări și nenumărate crize succesive.
„Le cer oamenilor să nu abandoneze poporul afgan după ce lumina reflectoarelor va dispărea. Acele milioane de oameni vor fi în continuare acolo. SUA i-au numit pe afgani drept parteneri în ultimii 20 de ani, dar apoi i-au lăsat baltă și au plecat. Astfel, milioane de afgani se află acum la mila unui grup care, timp de 20 de ani, a maltratat și terorizat în mod sistematic țara.
Este foarte posibil să vedem un aflux mare de afgani care vor fugi spre graniță, în încercarea de a scăpa de violență. În aceste condiții, este absolut esențial ca acei oameni să fie protejați, să aibă acces pe teritoriul altor state, cât și la procedurile de azil”, a conchis Khaled Hosseini.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
