Jun Wei Yeo era un student ambiţios şi abia înscris la doctorat în Singapore când a fost recrutat de serviciile de informaţii chineze, în 2015. El a lucrat ca agent al guvernului chinez între 2015 și 2019. Bărbatul a folosit LinkedIn pentru a contacta potențialele ținte susceptibile să aibă acces la informații secrete. El a fost arestat când a intrat în SUA, în 2019.
Cercetările lui Jun Wei Yeo pentru lucrarea sa de doctorat au vizat politica externă chineză. A fost punctul de la care el a descoperit cum puterea te face influent. După prezentarea lucrării sale, la Beijing, în 2015, Jun Wei, cunoscut şi sub numele de Dickson, a fost abordat de mai multe persoane care spuneau că vor să-l plătească pentru a le oferi „rapoarte şi informaţii de natură politică“, conform documentelor prezentate de instanţa americană.
Prima dată i s-a cerut să se concentreze asupra ţărilor din Asia de Sud-Est, dar mai târziu, interesul lor s-a îndreptat către guvernul SUA, scrie BBC.
În scurt timp, Jun Wei Yeo şi-a dat seama că cei care l-au abordat erau agenţi ai serviciilor de informaţii chineze, dar a continuat să țină legătura cu aceştia.
Aşa a pornit Dickson Yeo pe drumul de agent chinez și a ajuns să utilizeze reţeaua socială LinkedIn pentru o companie falsă de consultanţă şi să „se acopere“ arătându-se un student curios pentru a ademeni ţintele sale americane.
Cinci ani mai târziu, pe fondul tensiunilor profunde dintre SUA şi China şi a represiunii Washingtonului asupra spionilor de la Beijing, Yeo a pledat vinovat într-un tribunal american recunoscând că a fost un „agent ilegal al unei puteri străine“. Tânărul de 39 de ani riscă acum cu până la 10 ani de închisoare.
Cum a folosit LinkedIn pentru a-şi atinge obiectivele
Yeo şi-a făcut „relaţii“ folosind LinkedIn, reţeaua socială adesea folosită de peste 700 de milioane de oameni pentru a obține noi locuri de muncă. Fosti angajaţi guvernamentali şi militari nu se sfiesc să posteze public detalii despre istoricul carierei lor pe reţeaua socială, pentru a obţine locuri de muncă în sectorul privat. Aceasta ajunge astfel o potenţială mină de aur pentru serviciile de informaţii străine.
Unele dintre ţintele pe care Yeo le-a găsit prin intermediul LinkedIn au fost puse să scrie rapoarte pentru compania sa de „consultanţă“, care avea acelaşi nume cu cel al unei firme cunoscute. Acestea au fost apoi trimise la contactele sale chineze. De exemplu, printre persoanele contactate a fost un ofițer al armatei americane căruia i-a plătit cel puțin 2.000 de dolari pentru a scrie un raport despre modul în care retragerea forțelor americane din Afganistan ar avea impact asupra Chinei.
Yeo era sfătuit să îi întrebe pe cei cu care intra în contact dacă erau nemulțumiți de locul de muncă sau dacă aveau probleme financiare.
În 2018, Yeo a postat și anunțuri false de angajare pentru compania sa de consultanță. El le-a spus anchetatorilor că a primit mai mult de 400 de CV-uri și că 90% dintre acestea proveneau de la angajați în domeniul militar sau care aveau acces la informații secrete.
În găsirea unor astfel de contacte, Yeo a fost ajutat de algoritmul LinkedIn. De fiecare dată când Yeo se uita la profilul cuiva, acesta sugera o nouă serie de contacte cu experienţă similară de care ar putea fi interesat. Yeo a descris asta ca fiind o sursă „inepuizabilă“ de contacte.
Folosirea LinkedIn nu este surprinzătoare, a spus Matthew Brazil, co-autorul „Chinese Communist Espionage: An Intelligence Primer“. „Cred că multe servicii de informaţii la nivel mondial îl folosesc probabil pentru a căuta surse de informaţii. Pentru că este în interesul tuturor celor care se află pe LinkedIn să îşi pună date despre toată cariera acolo, pentru ca toată lumea să le vadă - este un instrument neobişnuit de valoros“, a spus el.
Redactare G.M.
