Originile acordului istoric care a dus la schimbul de prizonieri dintre SUA și Rusia pot fi urmărite înapoi în 2022, scrie BBC, care a realizat o cronologie a negocierilor dintre cele două puteri, pe baza mărturiilor mai multor oficiali americani familiarizați cu subiectul. Discuțiile din culise dintre Rusia, SUA și patru țări europene s-au intensificat la începutul acestui an, pe măsură ce un acord final devenea tot mai clar pentru toate părțile implicate.
Negocieri au fost uneori febrile și dificile. De asemenea, acestea au avut loc în timp ce tensiunile dintre SUA și Rusia au crescut din cauza războiului din Ucraina.
„A fost punctul culminant al mai multor runde de negocieri complexe și minuțioase pe parcursul a foarte, foarte multe luni”, a declarat Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate națională, care a jucat un rol esențial în acord, la scurt timp după schimb, potrivit BBC.
Oficiali de rang înalt de la Casa Albă au furnizat joi o cronologie detaliată a evenimentelor în cadrul unei convorbiri cu jurnaliștii. Aceștia au declarat că primul indiciu că Moscova ar fi fost deschisă la o înțelegere a apărut în toamna anului 2022.
SUA și Rusia au negociat eliberarea lui Brittney Griner, vedeta americană de baschet care a fost arestată pentru posesie de ulei de canabis și trimisă într-o colonie penală rusă. Griner a fost eliberată în cele din urmă, mai târziu în acel an, în cadrul unui schimb foarte mediatizat cu celebrul traficant de arme rus Viktor Bout.
Primele tatonări
Dar în timpul acestor discuții - au declarat oficialii de la Casa Albă - Rusia a precizat că dorea să obțină și eliberarea asasinului Vadim Krasikov, care ispășea o pedeapsă pe viață în Germania pentru că a împușcat mortal un bărbat într-un parc aglomerat din Berlin, la ordinele directe ale Kremlinului.
Jake Sullivan i-a spus omologului său german că Rusia militează pentru eliberarea lui Krasikov și a întrebat dacă Berlinul ar lua în considerare eliberarea acestuia în schimbul lui Alexei Navalnîi, activistul anti-Putin și liderul opoziției care era deținut în Rusia.
Cu toate acestea, Germania a fost reticentă în a elibera un asasin plătit care a comis o crimă atât de oribilă pe propriul său teritoriu.
Deși Sullivan nu a primit un răspuns definitiv de la Berlin, conversațiile inițiale din 2022, atât între SUA și Rusia, cât și între SUA și Germania, au contribuit la pregătirea terenului pentru acordul mai mare și mai complex încheiat în ultimele săptămâni, care a fost finalizat pe pista sufocantă a unui aeroport turc.
Acest lucru se datorează faptului că ambele părți au semnalat, cel puțin într-o anumită măsură, ceea ce doreau. Rusia a spus clar că îl vrea pe Krasikov.
Iar Washingtonul nu l-a dorit doar pe Navalnîi, ci și pe Paul Whelan, un fost pușcaș marin care a fost încarcerat pentru spionaj în Rusia în 2018.
Primele elemente ale unui potențial acord de schimb au început să prindă contur - dar mai era încă un drum foarte, foarte lung de parcurs.
Miza Rusiei
La sfârșitul lunii martie 2023, un reporter al Wall Street Journal din New Jersey, Evan Gershkovich, în vârstă de 31 de ani, a fost arestat de agenții de informații ruși în timp ce se afla într-o călătorie de reportaj. Detenția sa a stârnit un cor de proteste din partea SUA și a aliaților săi.
O zi mai târziu, președintele Biden l-a instruit pe Jake Sullivan să ajungă la o înțelegere care să-l aducă acasă pe el și pe Paul Whelan.
SUA a contactat direct Rusia. Oficialii de la Casa Albă au declarat că a început o comunicare serioasă, iar miniștrii de externe respectivi au vorbit la telefon.
Dar conversațiile s-au mutat curând de la acești diplomați de rang înalt la nivelul serviciilor secrete de informații, ceea ce SUA au ezitat să facă, deoarece Evan Gershkovich a fost acuzat de spionaj și Washingtonul s-a temut că implicarea CIA nu ar face decât să alimenteze aceste afirmații.
Pe măsură ce rotițele acestor negocieri tensionate se învârteau la sfârșitul anului 2023, SUA au ajuns să înțeleagă că eliberarea asasinului Krasikov era esențială pentru orice acord de succes, potrivit unor oficiali de rang înalt de la Casa Albă.
Rusiei i s-au făcut oferte care nu îl includeau pe asasinul în vârstă de 58 de ani. Acestea au fost întotdeauna respinse.
Ce rol a jucat Germania
Dat fiind că Krasikov se afla în închisoare în Germania și nu în SUA, Washingtonul nu avea puterea de a-l elibera unilateral. Jake Sullivan a vorbit cu omologul său german aproape săptămânal la sfârșitul anului 2023 și începutul lunii ianuarie 2024, în încercarea de a-l convinge să îl elibereze pe Krasikov și să îndeplinească cererea-cheie a Rusiei pentru acest acord.
Orice acord potențial, potrivit oficialilor de la Casa Albă, depindea în mod absolut de eliberarea lui Krasikov de către Germania.
Poziția Moscovei, au spus aceștia, a fost în cele din urmă că spionii săi încarcerați ar trebui să fie returnați în schimbul americanilor pe care îi acuză de spionaj.
Ținând cont de acest lucru, SUA s-au străduit să găsească mai mulți spioni ruși deținuți de aliații lor, care ar putea face parte dintr-un acord major. Potrivit Wall Street Journal, oficialii americani, diplomații și personalul CIA au călătorit în întreaga lume în căutarea unor guverne prietene dispuse să elibereze prizonieri care corespund acestei descrieri.
Un semn al succesului lor a venit joi, când rușii au fost eliberați din închisorile din Polonia, Slovenia și Norvegia.
În luna februarie a acestui an, cancelarul german Olaf Scholz s-a întâlnit cu președintele Biden la Casa Albă. Conform relatării făcute joi de oficialii de la Casa Albă, aceștia au discutat opțiunile pentru un schimb care să includă toate persoanele-cheie: Krasikov, Navalnîi, Paul Whelan, Evan Gershkovich.
Semnalul lui Putin și moartea lui Navalnîi
Au existat semnale pozitive și din partea Rusiei. Într-un interviu acordat fostului prezentator al Fox News, Tucker Carlson, la începutul lunii februarie, Vladimir Putin a vorbit despre Evan Gershkovich. „Nu exclud posibilitatea ca dl. Gershkovich să se întoarcă în țara sa natală”, a spus el.
După cum scrie Steve Rosenberg, editorul BBC pentru Rusia, acesta a fost un indiciu foarte public și nesubtil: Moscova era deschisă să încheie o înțelegere.
Însă la 16 februarie 2024, la doar câteva zile după acest interviu și întâlnirea de la Casa Albă dintre cancelarul Scholz și președintele Biden, și înainte ca rușii să poată primi vreo ofertă, potențialul acord a eșuat în circumstanțe tragice.
Probabil cel mai important prizonier care ar fi putut fi inclus în schimb, Alexei Navalnîi, a murit în celula sa din închisoarea siberiană, la vârsta de 47 de ani. Susținători și rude, precum și numeroși lideri străini, l-au învinuit pe Putin pentru moartea sa. Autoritățile ruse au declarat că acesta a murit din cauze naturale.
Deși nu se știa aproape nimic despre negocieri la momentul morții sale, colega lui Navalnîi, Maria Pevcik, a declarat public că acesta ar fi fost aproape de a fi eliberat în schimbul lui Krasikov.
Kremlinul însă a negat public că un potențial acord ar fi fost aproape.
Dar joi, Casa Albă a confirmat că a depus eforturi pentru a-l include și pe Navalnîi în acord, în urma căruia trei persoane care au lucrat cu liderul opoziției au fost eliberate din custodia Rusiei.
„Echipa a simțit că totul se prăbușește”, a declarat dl Sullivan, vizibil emoționat, descriind impactul morții dlui Navalny.
„Voi face asta pentru tine”
Printr-o coincidență dramatică, părinții lui Evan Gershkovich s-au întâlnit cu Jake Sullivan la Casa Albă în ziua în care a fost anunțată moartea lui Navalnîi.
Recunoscând semnificația veștii și riscul pe care îl reprezenta pentru aceste negocieri, el le-a spus că „va fi o cale puțin mai dificilă” în continuare.
Potențialul acord a trebuit să fie restructurat, iar SUA și Germania s-au regrupat.
Vicepreședintele Kamala Harris a avut apoi două reuniuni importante pentru a ajuta la menținerea unui potențial schimb pe drumul cel bun, a declarat pentru BBC un înalt oficial al administrației.
La mijlocul lunii februarie, ea a participat la Conferința de securitate de la Munchen, unde a subliniat cancelarului Scholz importanța eliberării lui Krasikov.
Ea s-a întâlnit, de asemenea, cu prim-ministrul Sloveniei, unde erau deținuți doi prizonieri ruși identificați de SUA ca fiind de mare prioritate pentru Moscova. Ambii au fost eliberați joi.
Apoi, în primăvară, noul acord care nu-l mai includea pe Aleksei Navalnîi a luat formă la Casa Albă. Iar în iunie, Berlinul a fost de acord să îl elibereze pe Krasikov.
„Voi face asta pentru tine”, i-a spus dl Scholz președintelui Biden, potrivit dlui Sullivan.
Acordul a fost prezentat Rusiei.
Până în ultimul minut
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Moscova a răspuns în urmă cu câteva săptămâni, la mijlocul lunii iulie, acceptând termenii acordului și eliberarea celor de pe listă aflați în închisorile rusești.
Cu toate acestea, în timp ce negocierile ajungeau în fazele finale, politica internă a intervenit, Joe Biden fiind supus unor presiuni imense din cadrul propriului Partid Democrat pentru a renunța la candidatura sa pentru realegerea din noiembrie, după o prestație slabă la dezbaterea cu Donald Trump.
Potrivit lui Sullivan, cu doar o oră înainte să anunțe, pe 21 iulie, că nu va mai candida la președinția SUA, Joe Biden vorbea la telefon cu omologul său sloven pentru a finaliza schimbul de prizonieri.
Ca în cazul oricărui schimb de prizonieri cu miză mare, acordul nu era garantat, chiar dacă avioanele erau aliniate și rutele de întoarcere ale prizonierilor erau finalizate.
„Ne-am ținut respirația și degetele încrucișate până acum câteva ore”, a mai declarat Jake Sullivan joi după-amiază.
Președintele Biden a postat ulterior o fotografie cu americanii eliberați împreună într-un avion care se îndrepta spre teritoriul SUA, împreună cu o scurtă legendă. „[Ei] sunt în siguranță, liberi și și-au început călătoria înapoi spre familiile lor”.
Editor : Bogdan Păcurar
