Culisele acordului Israel-Hamas. Cum a reușit o celulă secretă să-i convingă pe teroriști să elibereze 50 de ostatici

Acordul anunțat marți de ambele tabere presupune ca militanții Hamas să elibereze 50 de ostatici, inclusiv trei americani, și impunerea unui armistițiu de 4-5 zile în luptele din Fâșia Gaza, scrie Politico.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a luat de mână pe oficialul de top al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu după ce au ieșit dintr-o întâlnire aprinsă în Israel pe data de 14 noiembrie. Discuțiile pentru eliberarea celor 240 de ostatici capturați de militanții Hamas se prelungeau, iar tensiunile erau la cote maxime.

Brett McGurk s-a întors și l-a văzut pe liderul israelian uitându-se la el. „Avem nevoie de acest acord”, i-a spus Netanyahu. O săptămână mai târziu, premierul israelian a obținut ce și-a dorit.

Atât guvernul israelian cât și gruparea Hamas a anunțat marți noapte că au ajuns la o înțelegere mult așteptată: Hamas va elibera 50 de femei și copii pe care i-a răpit în ziua de 7 octombrie.

Printre aceștia se numără și trei americani, inclusiv o fată de trei ani, Abigail, ai cărei părinți au fost uciși de militanți în timpul atacului de luna trecută.

Israel va elibera în jur de 150 de prizonieri palestinieni, femei și adolescenți, în timp ce luptele în războiul de șase săptămâni se vor opri pentru patru sau cinci zile. Fiecare grup de 10 ostatici eliberați în plus față de cei 50 inițiali va extinde armistițiul cu încă o zi, potrivit administrației lui Netanyahu.

„Suntem hotărâți să îi scoatem pe toți”

Acordul ce a intrat în efect la 24 de ore de la anunțarea sa detaliază aspectele tehnice ale unui pact care a durat cinci săptămâni să fie finalizat – cu toate că exista deja o propunere înainte ca Israelul să lanseze operațiunea militară din Fâșia Gaza.

Totuși, acordul reprezintă cea mai mare realizare diplomatică de după declanșarea războiului și o inițiativă care administrația lui Biden speră că va duce la mai multe ajutoare umanitare pentru palestinienii din Gaza care au de suferit din cauza războiului și la eliberarea mai multor ostatici.

„Suntem hotărâți să îi scoatem pe toți. Asta a fost o cerință principală a acestui acord”, le-a spus un oficial de rang înalt din administrație reporterilor înainte de anunțarea acordului.

Treaba nu s-a terminat. În jur de 200 de ostatici – bărbați, soldați israelieni, persoane cu cetățenie dublă și străini – rămân în captivitate, cu toate că SUA și Israel speră că măcar o parte dintre ei vor fi eliberați imediat după primul val.

Negocierile continuă, iar oficialii americani spun că Hamas, care se află sub o presiune militară uriașă, ar putea profita de încetarea focului pentru a elibera și mai mulți ostatici.

„Suntem la război și vom continua să fim la război”

Războiul va fi reluat odată ce transferul de ostatici se va opri. „Suntem la război și vom continua să fim la război”, a spus Netanyahu la câteva ore după ce a fost anunțat acordul. „Vom continua până când ne vom atinge obiectivele.”

Acele obiective sunt „continuarea războiului pentru aducerea acasă a tuturor ostaticilor, eliminarea completă a Hamas și asigurarea că nu va mai exista nicio amenințare nouă pentru statul Israel din Gaza”, a transmis biroul prim-ministrului israelian.

Un oficial de rang înalt din administrația Biden a oferit detalii despre negocierile care au avut loc în secret pentru eliberarea ostaticilor.

Qatar, aliatul apropiat al Statelor Unite care poate influența discuțiile cu Hamas, s-a adresat Casei Albe la puțin timp după atacul din 7 octombrie în urma căruia au fost ucise 1.200 de persoane cu informații despre ostatici capturați de militanți.

Qatar a sugerat crearea unei celule mici formată între SUA și Israel pentru a rezolva problema ostaticilor. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a apelat la doi dintre oamenii săi cei mai importanți – McGurk și Josh Geltzer, un asistent adjunct al președintelui în Consiliul Național de Securitate.

Prima victorie pentru celula secretă: eliberarea lui Natalie și Judith Raanan

Problema ostaticilor a devenit preocuparea principală pentru Biden în timpul multelor apeluri și întâlniri față în față pe care le-a avut cu Netanyahu, precum și convingerea Israelului să permită livrarea ajutorului umanitar în Fâșia Gaza și protejarea pe cât posibil a civililor rămași în locurile în care au loc luptele cu militanții Hamas.

Prima victorie a acestor discuții a venit pe data de 23 octombrie, când doi cetățeni americani au fost eliberați de Hamas: Natalie și Judith Raanan, mamă și fiică. Transferul ostaticilor a demonstrat că celula de urgență funcționează și că ar putea într-un final să obțină eliberarea a și mai multor ostatici.

O zi mai târziu, Hamas a transmis celulei prin canalele sale de comunicare că mai multe femei și copii capturați pot părăsi Gaza. La schimb, însă, Hamas cerea ca Israelul să nu lanseze incursiunea militară terestră împotriva militanților din Gaza.

Israelienii nu au fost de acord întrucât nu au primit destule dovezi că ostatici sunt în viață din partea grupării Hamas. Nici SUA, nici Israel nu erau dispuse să ajungă la o înțelegere fără a avea garanția că militanții îi vor elibera pe ostatici.

Armata israeliană a invadat Gaza la finalul lunii octombrie, dar oficialii au spus că planul de invazie a fost adaptat așa încât să poată implementa o încetare a focului în cazul în care se ajunge la o înțelegere.

„Este oferta finală”. Discuții secrete „chinuitoare” pentru eliberarea ostaticilor 

După o serie de discuții ce au avut loc în secret, acordul era tot mai aproape să devină realitate. Hamas a oferit informații despre 50 dintre ostatici și a dat semn că este posibil ca aceștia să fie eliberați. Biden i-a transmis acest lucru lui Netanyahu într-o conversație telefonică avută pe 14 noiembrie și liderul israelian a fost de acord.

Pentru Netanyahu, acceptarea acordului nu era doar o decizie morală, ci o necesitate politică.

Discuțiile au intrat în impas după ce armata israeliană a ocupat spitalul al-Shifa din nordul Fâșiei Gaza despre care oficialii israelieni și americani spun că Hamas îl folosește ca un centru de comandă pentru a ataca Israelul.

Biden a simțit că timpul se scurge pentru a ajunge la un acord și, pe 17 noiembrie, l-a sunat pe Emirul Qatarului. Acordul a fost structurat așa încât femeile și copiii să fie eliberați în primă fază, dar în ideea ca pe viitor să mai fie eliberați și alții și, într-un final, toată lumea să se poată întoarce acasă la familiile lor.

Dimineața următoare, McGurk s-a întâlnit la Cairo cu Abbas Kamel, șeful serviciilor de informații din Egipt. Liderii Hamas din Gaza au acceptat aproape toți termenii acordului la care s-a ajuns cu o noapte înainte la Doha.

Oficialii israelieni au spus că acceptă înțelegerea cu doar câteva mici modificări. „Este oferta finală”, a fost mesajul pe care liderul Qatarului l-a transmis celor de la Hamas.

Au mai existat câteva discuții în următoarele 48 de ore, dar toți participanții au căzut până la urmă la înțelegere. Pe 21 noiembrie, Hamas a dat undă verde.

Întreg procesul a durat cinci săptămâni și a fost unul „chinuitor”. Chiar și după toată munca depusă de oficialii implicați în negocieri, aceștia se gândesc la chinul prin care au trecut ostaticii. Cu gândul la Abigail, unul dintre oficialii din administrația Biden a spus: „Nici nu-mi pot imagina starea unei fete de trei ani în această situație.”

Editor : Raul Nețoiu