Live Text Crește bilanțul victimelor după atacul rusesc din Kramatorsk: 11 morți, printre care trei copii, și zeci de răniți

Bilanţul victimelor în urma atacului rusesc de marți din oraşul Kramatorsk din estul Ucrainei este în creştere, au anunțat autorităţile locale. Cel puţin nouă persoane au murit, printre care trei zopii, și zeci de persoane au fost rănite. Printre răniți se află și trei personalități columbiene, printre care celebrul scriitor Hector Abad. Între timp, Statele Unite au anunţat noi sancţiuni împotriva activităţilor grupului de mercenari ruşi Wagner în Africa, în special în Republica Centrafricană, la câteva zile după revolta iniţiată de Prigojin.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Deschide galeria foto

,

Bilanțul atacului cu rachete de la Kramatorsk a crescut la 11 morți

ACTUALIZARE 22:40 Bilanțul morților în urma atacului cu rachete asupra orașului Kramatorsk a crescut la 11, relatează Kyiv Post, citându-l pe primarul orașului, Oleksandr Honcharenko, potrivit The Guardian.

Un restaurant popular a fost grav avariat în urma atacului, iar imaginile video au arătat o urmare haotică, cu clienţi răniţi şi şocaţi. Autorităţile locale spun că în zonă se aflau mulţi civili, în momentul în care rachetele au lovit.

Liderii europeni studiază „angajamente de securitate” pentru Ucraina pe termen lung

ACTUALIZARE 22:20 Liderii europeni se vor angaja la summitul lor de joi şi vineri să ofere „angajamente de securitate” pentru Ucraina pe termen lung, potrivit documentului cu proiectul de concluzii ale summitului consultat miercuri de agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Uniunea Europeană şi statele membre sunt pregătite să contribuie, împreună cu partenerii lor, la viitoare angajamente de securitate pentru Ucraina, care să o ajute să se apere pe termen lung, să descurajeze actele de agresiune şi să reziste eforturilor de destabilizare”, se arată în text.

Nu există însă la ora actuală un consens în rândul statelor membre ale UE asupra a ceea ce ar urma să fie în mod concret astfel de garanţii, dar „este vorba despre un semnal politic clar” de sprijin pentru Kiev, afirmă o sursă diplomatică.

UE iniţiază astfel o dezbatere cu două săptămâni înaintea summitului NATO, unde discuţiile vor fi axate pe garanţiile de securitate şi o aderare în viitor a Ucrainei la Alianţă, aderare cerută insistent de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, asupra căreia însă statele membre nu au o poziţie comună, prioritatea lor acum fiind să ajute cu arme, muniţii, informaţii şi instrucţie armata ucraineană în războiul cu Rusia.

Liderii statelor UE vor începe joi summitul cu o reuniune cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ulterior, după-amiază, ei vor avea - fără Stoltenberg - o videoconferinţă cu Zelenski.

În dezbaterea despre Ucraina ei vor aborda şi modalităţi de folosire a fondurilor Băncii Centrale a Rusiei, îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse după atacarea Ucrainei, pentru reconstrucţia acestei ţări, o chestiune complicată sub aspect legal.

O temă importantă pe agenda summitului european va fi şi cea a migraţiei, după acordul privind revizuirea politicii europene de azil adoptat prin majoritate calificată de statele UE la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) desfăşurat la începutul lunii. Acordul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, sau ca alternativă o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Polonia, care împreună cu Ungaria a votat împotriva acordului, a descris această contribuţie ca fiind de fapt o amendă şi a ameninţat că va încerca prin toate mijloacele să blocheze aplicarea acestui nou mecanism de redistribuire a refugiaţilor, căutând inclusiv aliaţi printre statele UE care, deşi au votat înţelegerea în Consiliului JAI, au rezerve faţă de o asemenea abordare.

Nu este însă clar dacă aceste nemulţumiri vor influenţa dezbaterea la summit sau dacă din cauza lor ar putea fi blocate concluziile reuniunii.

A doua zi a summitului, vineri, se va axa pe chestiunea competitivităţii economice a blocului comunitar, mai ales într-o perioadă când toate puterile mondiale, şi în special SUA şi China, se poziţionează ca lideri în progresele tehnologice legate de tranziţia ecologică şi digitală.

O altă temă se referă la viitoarele reguli fiscale în UE, pe care statele membre doresc să le definitiveze până la sfârşitul anului.

Statele UE au instruit până în prezent circa 24.000 de soldaţi ucraineni

ACTUALIZARE 22:15 Statele UE au instruit până în prezent circa 24.000 de soldaţi ucraineni, a declarat miercuri un general din cadrul armatei ucrainene, citat de agenţia DPA, potrivit Agerpres.

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, mai multe dintre statele blocului comunitar au încheiat cu Kievul acorduri prin care soldaţi ucraineni au venit în aceste ţări pentru programe de instrucţie, multe dintre ele axate pe folosirea armamentului occidental furnizat Ucrainei.

Alte mii de soldaţi ucraineni au fost de asemenea instruiţi în programe similare desfăşurate în SUA, Regatul Unit, Canada şi Norvegia.

Armata ucraineană a lansat la începutul lunii o contraofensivă pentru recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, dar a obţinut deocamdată câştiguri teritoriale modeste, circa 10 sate eliberate şi o suprafaţă de numai aproximativ 130 de kilometri pătraţi, înregistrând în schimb pierderi substanţiale în efective şi echipamente, inclusiv armament occidental, cum ar fi tancurile germane Leopard-2 sau blindatele americane Bradley.

Totuşi, un ofiţer ucrainean a remarcat faptul că pierderile umane în rândul echipajelor ucrainene ale blindatelor occidentale distruse sunt sub cele aşteptate, ceea ce sugerează că aceste blindate au o protecţie mai bună faţă de cele de concepţie sovietică.

De asemenea, Kievul afirmă că numai o parte din trupele pregătite pentru contraofensivă au fost angajate în lupte. Conform unor analişti militari, armata ucraineană a pregătit pentru această operaţiune 12 brigăzi, care însumează circa 60.000 de soldaţi, printre aceştia fiind şi cei instruiţi de aliaţii Ucrainei şi echipaţi cu armament occidental.

Ucraina a arestat un presupus agent care ar fi transmis Rusiei informaţii despre locaţia bombardată la Kramatorsk

ACTUALIZARE 21:45 Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat miercuri arestarea unui bărbat suspectat că a transmis Rusiei informaţii despre locaţia atacată de armata rusă cu rachete în oraşul Kramatorsk şi alte puncte de concentrare ale civililor şi infrastructurilor esenţiale din acest oraş situat în estul Ucrainei nu departe de linia frontului, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Presupusul agent rus a filmat înaintea atacului imagini în care se observă o pizzerie şi vehicule parcate în vecinătatea acesteia, imagini pe care le-a transmis serviciilor de informaţii militare ruse, afirmă SBU pe canalul său de Telegram.

Armata rusă a susţinut miercuri că a distrus un post de comandă al armatei ucrainene din oraşul Kramatorsk, după ce Kievul a denunţat un atac asupra unei pizzerii în această localitate soldat cu cel puţin 11 morţi şi peste 60 de răniţi.

„În oraşul Kramatorsk din republica populară Doneţk a fost distrus un post temporar de comandă al Brigăzii 56 de infanterie mecanizată a armatei ucrainene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că în conflictul din Ucraina armata rusă „nu loveşte infrastructuri civile, ea loveşte instalaţii care sunt legate într-un mod sau altul de infrastructuri militare”.

Atacul rus cu rachete asupra oraşului Kramatorsk a distrus Ria Pizza, un restaurant din centrul oraşului apreciat de jurnalişti, lucrători umanitari şi soldaţi. Presa ucraineană a evocat şi prezenţa unor instructori militari străini în acest oraş.

Trei personalităţi columbiene, scriitorul Hector Abad, politicianul Sergio Jaramillo şi jurnalista Catalina Gomez, corespondenta în Ucraina a cotidianului El Tiempo, au fost rănite uşor în urma bombardamentului asupra restaurantului, unde luau masa împreună cu o scriitoare ucraineană, Victoria Amelina.

Trei bărbaţi, ucişi în într-un atac în regiunea ucraineană Harkov

ACTUALIZARE 19:30 Trei civili au fost ucişi, miercuri, în regiunea ucraineană Harkov, în apropiere de frontiera cu Rusia, anunţă şeful Administraţiei Militare Oleg Sînegubov, relatează CNN, citată de News.ro.

Victimele sunt trei bărbaţi, în vârstă de 45, 48 şi 57 de ani, precizează el.

Cei trei bărbaţi au fost ucişi în apropierea caselor lor, în satul ucrainean Volceansk Hutorî, potrivit lui Sînegubov.

Oraşul Harkov a fost ocupat de ruşi la începutul invaziei şi a fost recucerit de către ucraineni în septembrie.

Confruntările armate s-au intensificat, în ultimele săptămâni, la frontiera dintre regiunile ucrainene Harkov şi Lugansk, potrivit unor oficiali ruşi şi ucraineni.

Rusia afirmă că a distrus în atacul asupra oraşului Kramatorsk un post de comandă al armatei ucrainene

ACTUALIZARE 19:25 Armata rusă a susţinut miercuri că a distrus un post de comandă al armatei ucrainene din oraşul Kramatorsk, situat în estul Ucrainei, după ce Kievul a denunţat un atac asupra unei pizzerii în această localitate soldat cu cel puţin 10 morţi, relatează agenţiile EFE şi AFP.

„În oraşul Kramatorsk din republica populară Doneţk a fost distrus un post temporar de comandă al Brigăzii 56 de infanterie mecanizată a armatei ucrainene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că în conflictul din Ucraina armata rusă „nu loveşte infrastructuri civile, ea loveşte instalaţii care sunt legate într-un mod sau altul de infrastructuri militare”.

Atacul rus cu rachete asupra oraşului Kramatorsk a distrus Ria Pizza, un restaurant din centrul oraşului apreciat de jurnalişti, lucrători umanitari şi soldaţi. Presa ucraineană a evocat prezenţa unor instructori militari străini în acest oraş.

Potrivit poliţiei ucrainene, bilanţul provizoriu al victimelor atacului este de cel puţin 10 morţi şi peste 60 de răniţi

Joe Biden îl consideră pe Vladimir Putin un „paria” care „pierde clar” războiul din Ucraina

ACTUALIZARE 19:20 Preşedintele american Joe Biden l-a numit miercuri pe liderul rus Vladimir Putin un „paria” care „pierde clar” războiul din Ucraina, chiar dacă, în opinia liderului de la Casa Albă, este prea devreme pentru a spune dacă omologul său rus a fost slăbit de rebeliunea eşuată a grupării de mercenari Wagner, relatează AFP şi Reuters, transmite Agerpres.

La întrebarea jurnaliştilor de la Casa Albă dacă Vladimir Putin este acum slăbit, Joe Biden a răspuns că „este dificil de spus, dar în mod clar pierde războiul”.

Preşedintele rus este acum "un paria în întreaga lume", a adăugat Biden.

Casa Albă rămâne prudentă în ceea ce priveşte declaraţiile privind consecinţele rebeliunii eşuate a grupării de mercenari Wagner, condusă de Evgheni Prigojin, la sfârşitul săptămânii trecute în Rusia, când oamenii săi au capturat baze militare şi au mărşăluit către Moscova, înainte de a se retrage

Volodimir Zelenski vrea ca Ucraina să îşi producă întreg armamentul în viitor

ACTUALIZARE 19:15 Ucraina, care se află sub invazia Rusiei de 16 luni, vrea să-şi producă singură toate armele şi echipamentele militare în viitor, a declarat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Soldaţii noştri vor avea întotdeauna arme”, a declarat Zelenski în Parlament, cu ocazia Zilei Constituţiei Ucrainei.

Ucraina a primit până acum rachete, tancuri şi sisteme de apărare aeriană de la ţări occidentale. Ucraina va dispune de suficient armament pentru a satisface nevoile armatei, flotei, forţelor sale aeriene şi cibernetice, a mai spus el.

Kievul a început să-şi producă propriile drone navale, a continuat Zelenski, adăugând că „le folosim deja cu succes”. Producţia de drone a Ucrainei devine cea mai puternică din Europa, a mai spus el.

Anterior, guvernul de la Kiev l-a confirmat pe Herman Smetanin, în vârstă de 31 de ani, în funcţia de şef al companiei de stat ucrainene în domeniul apărării Ukroboronprom.

O perioadă lungă de timp după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, Ucraina a fost unul dintre cei mai mari exportatori de arme din lume. Rusia a afirmat că stoparea producerii de arme de către Ucraina reprezintă una dintre ţintele „operaţiunii sale speciale”.

Bilanțul morților după atacul din Kramatorsk a ajuns la 9 

ACTUALIZARE 11.35 O a noua persoană a murit în urma atacului cu rachete din Kramatorsk, a declarat Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei, potrivit BBC.

Într-o postare pe Telegram, departamentul guvernamental a spus că până acum șapte persoane au fost salvate de sub dărâmături.

„Operațiunile de căutare, salvare și de îndepărtare a dărâmăturilor sunt în desfășurare”, a adăugat acesta.

Oficialii de la Kiev prevăd sfârșitul lui Putin. „Cred că a început numărătoarea inversă”

ACTUALIZARE 9.50 Evoluțiile recente din Rusia, care au culminat cu rebeliunea de o zi a mercenarilor Wagner, au întărit convingerea oficialilor de la Kiev că regimul lui Putin se apropie de sfârșit, scrie BBC, care a strâns declarațiile mai multor consilieri importanți din cercul apropiat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Cred că a început numărătoarea inversă”, a declarat Andriy Yermak, cel mai apropiat consilier al președintelui Zelenski.

„Aceasta (Rusia) este o țară teroristă al cărei lider este o persoană care a pierdut legătura cu realitatea. Lumea trebuie să ajungă la concluzia că este imposibil să aibă orice fel de relație serioasă cu această țară”, a mai spus Yermack.

Mai mulți oficiali ucraineni de rang înalt, cu care BBC a stat de vorbă, susțin că Vladimir Putin nu ar putea supraviețui unei pierderi importante de autoritate.

Potrivit acestora, totul a început cu decizia dezastruoasă de a declanșa o invazie pe scară largă în Ucraina în februarie anul trecut. Revolta Wagner și denunțarea de către Prigojin a justificărilor Kremlinului pentru război au eliminat, spun ei, ceea ce mai rămăsese din șansele lui Putin de a rezista.

„Regimul Putin nu mai poate fi salvat”, a insistat unul dintre ei.

Citește continuarea AICI

„Generalul Armaghedon” ar fi știut că Prigojin pregătea o revoltă

ACTUALIZARE 09.10 Generalul Serghei Surovikin, comandantul adjunct al operaţiunilor militare ale Rusiei în Ucraina, ştia dinainte că şeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, plănuia o rebeliune împotriva oficialilor din domeniul apărării de la Moscova, relatează The New York Times.

Publicaţia, care citează oficiali americani informaţi de serviciile secrete americane despre acest subiect, a relatat că responsabilii „încearcă să afle dacă generalul Serghei Surovikin, fostul comandant rus în Ucraina, a ajutat la planificarea acţiunilor lui Evgheni Prigojin la sfârşitul săptămânii trecute”, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Prigojin ar fi plecat în exil marţi în Belarus, în cadrul unui acord care a pus capăt unei scurte rebeliuni a unor unităţi Wagner în weekend, în timp ce preşedintele Vladimir Putin şi-a lăudat forţele armate pentru evitarea unui război civil.

New York Times a relatat că oficiali americani au declarat, de asemenea, că există semne că şi alţi generali ruşi s-ar putea să-l fi susţinut pe Prigojin.

Citește continuarea AICI

Atac mortal cu rachete rusești asupra unui restaurant aglomerat din Kramatorsk

Rachetele ruseşti au lovit, marţi, centrul aglomerat al oraşului Kramatorsk din estul Ucrainei şi un sat din apropiere, ucigând cel puţin opt persoane, printre care trei copii, şi rănind zeci, transmite The Guardian.

Un restaurant popular a fost grav avariat în urma atacului, iar imaginile video au arătat o urmare haotică, cu clienţi răniţi şi şocaţi. Autorităţile locale spun că în zonă se aflau mulţi civili, în momentul în care rachetele au lovit.

Printre morți se numără și trei copii, de 12, 15 și respectiv 17 ani, scrie BBC.

Cel puţin 56 de persoane au fost rănite, a anunţat serviciul de urgenţă al statului.

Salvatorii continuă să caute persoane prinse sub dărâmături.

CITEȘTE ȘI: Când ar putea Ramzan Kadîrov să declanșeze propria lui rebeliune după modelul Wagner

Scriitorul Hector Abad şi alte două personalităţi columbiene, rănite în atacul din Kramatorsk

Trei personalităţi columbiene, printre care celebrul scriitor Hector Abad, au fost rănite uşor în bombardamentul care a vizat marţi seară un restaurant aglomerat din Kramatorsk, în estul Ucrainei, transmite AFP.

"În timp ce luam cina în restaurantul Rai Pizzeria cu Victoria Amelima, o scriitoare ucraineană extraordinară, şi marea jurnalistă (colombiană) Catalina Gomez, restaurantul a fost ţinta unui atac cu rachete ruseşti", se arată într-un comunicat semnat de Hector Abad şi Sergio Jaramillo.

Scriitor de renume internaţional, Hector Abad este cunoscut în special drept autor al cărţii "Suntem deja uitarea ce va fi", un succes literar ecranizat în 2020.

Sergio Jaramillo, un politician columbian, a fost unul din principalii negociatori ai acordului de pace semnat în 2016 cu gherilele marxiste FARC.

Cei doi, precum şi jurnalista Catalina Gomez, au fost "răniţi uşor" în atac şi internaţi în spital, potrivit comunicatului lor postat pe Twitter.

Catalina Gomez este corespondentă în Ucraina pentru principalul cotidian El Tiempo şi pentru câteva alte mass-media DE limba spaniolă.

Victoria Amelima "este în stare critică, rănită la cap", conform acelui comunicat.

Abad şi Jaramillo, simpatizanţi ai cauzei ucrainene, erau prezenţi în estul Ucrainei pentru a "transmite poporului ucrainean solidaritatea Americii Latine împotriva barbariei şi a invaziei ilegale conduse de Rusia", adaugă textul, care subliniază că "atacurile împotriva obiectivelor civile sunt un act de barbarie".

Zelenski a numit atacul "o manifestare a terorii"

”Fiecare astfel de manifestare de teroare ne dovedeşte, iar şi iar, nouă şi întregii lumi că Rusia merită un singur lucru ca rezultat al tot ceea ce a făcut - înfrângerea şi un tribunal, procese corecte şi legale împotriva tuturor criminalilor şi teroriştilor ruşi”, a afirmat Zelenski.

Acesta a mulţumit din nou ”tuturor celor din lume care sprijină Ucraina şi ajută la protejarea poporului”.

”Astăzi avem un nou pachet de apărare din partea Statelor Unite pentru războinicii noştri. Vehicule blindate şi muniţie pentru Patriots, Stingers şi HIMARS. Obuze suplimentare pentru artileria noastră. Îi mulţumesc domnului preşedinte Biden, Congresului, ambelor partide şi tuturor americanilor”, a mai afirmat preşedintele ucrainean.

SUA au anunţat noi sancţiuni împotriva activităţilor grupului de mercenari Wagner în Africa

Statele Unite au anunţat marţi noi sancţiuni împotriva activităţilor grupului de mercenari ruşi Wagner în Africa, în special în Republica Centrafricană, la câteva zile după revolta iniţiată de liderul său, Evgheni Prigojin, transmite AFP.

Statele Unite urmau să anunţe aceste măsuri chiar la începutul săptămânii, dar au decis să le amâne puţin pentru a nu părea că iau parte la recenta criză din Rusia.

Sancţiunile americane vizează compania minieră Midas Resources, care deţine mai multe mine în Republica Centrafricană, precum şi Diamville, specializată în tranzacţii cu aur, ambele controlate de Prigojin, a indicat Departamentul american al Trezoreriei.

Sancţiunile vizează şi o altă companie din Dubai, Industrial Resources General Trading, acuzată că gestionează tranzacţii în numele Diamville.

"Grupul Wagner îşi finanţează operaţiunile brutale în parte prin exploatarea resurselor naturale în ţări precum Republica Centrafricană şi Mali", a declarat, într-un comunicat, subsecretarul pentru Trezorerie Brian Nelson.

"Statele Unite vor continua să vizeze sursele de venit ale grupului Wagner pentru a preveni extinderea acestuia în Africa, Ucraina sau în altă parte", a adăugat el.

Cu puţin timp înainte, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller a anunţat importanţa acestor sancţiuni şi a denunţat din nou activităţile grupului Wagner în Africa.

Grupul paramilitar rus este din ce în ce mai activ în Africa, în special în Mali şi Republica Centrafricană.

Liderul grupării Wagner a condus o scurtă rebeliune la sfârşitul săptămânii, care a eşuat. Întrebat despre decizia liderului belarus Aleksandr Lukaşenko de a-l găzdui, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a răspuns că aceasta reflectă "din nou faptul că el pune interesele lui Vladimir Putin şi interesele Kremlinului înaintea celor ale poporului său".

Editor : I.C