În portul Tromsø din nordul Norvegiei, peisajul natural este întrerupt de culoarea metalică a unei fregate a forțelor navale norvegiene. Această imagine amintește că zona arctică nu este imună la tensiunile care se resimt în restul lumii. Din perspectivă geopolitică, cea mai rece regiune din lume riscă să devină cea mai fierbinte, relatează CNN.
Într-un discurs susținut recent în cadrul Consiliului Arctic – organismul interguvernamental care administrează regiunea – Amiralul Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al NATO, a avertizat: „Nu putem să fim naivi și să ignorăm intențiile potențial nefaste ale unor actori din regiune.”
„Conflictul poate apărea în orice moment, în orice domeniu, inclusiv în Arctica”, a adăugat Bauer amenințător.
Mesajul său nu era unul hiperbolic – procesului rapid de militarizare a regiunii, alimentat de tensiunile tot mai mari de la nivel internațional, i se adaugă eforturile de a beneficia de pe urma potențialului strategic și economic al regiunii arctice.
Gheața se topește din cauza încălzirii globale, ceea ce creează noi căi navigabile și fac posibilă exploatarea resurselor naturale din regiune. Controlul strategic al zonei arctice a devine, astfel, o idee din ce în ce mai atrăgătoare.
La doar câteva sute de kilometri distanță de portul din Tromsø se află peninsula Kola, baza principală a Flotei Nordice a Rusiei, acolo unde Moscova controlează mai multe submarine cu rachete balistice, cuirasate, distrugătoare, fregate, trupe, aerodromuri și alte active militare concentrate la granița NATO.
Putin amenință Finlanda
Președintele rus Vladimir Putin a lansat un avertisment subtil săptămâna aceasta la adresa Finlandei – una dintre cele opt țări din regiunea arctică și cea mai nouă membră NATO – menționând că „vor fi probleme” între cele două state acum că Helsinki s-a alăturat alianței. Rusia își va concentra mai multe unități militare în partea de nord a frontierei lor comune, potrivit lui Putin.
Cu doar câteva săptămâni în urmă, Finlanda a închis punctele de trecere a graniței cu Rusia, acuzând Moscova că a lansat o „operațiune hibrid” ce presupune folosirea imigranților disperați să ajungă în Europa ca pe o armă cu care să destabilizeze Uniunea Europeană.
Într-un interviu cu presa de stat, Putin a susținut că cele două țări nu aveau nicio problemă înainte ca Finlanda să se alăture alianței NATO întrucât și-au rezolvat disputele teritoriale în secolul al XX-lea.
Finlanda, însă, nu a uitat cum au fost „rezolvate” aceste probleme: cu o invazie rusească și un Război de Iarnă sângeros în perioada 1939-40 prin care Rusia a câștigat o parte din teritoriul finlandez.
Când Rusia a invadat Ucraina anul trecut, Finlanda a decis că neutralitatea nu îi va garanta securitatea și că are nevoie de protecția pe care doar apartenența la NATO i-o oferă.
China a investit 90 de miliarde de dolari în Arctica
Tensiunile din regiunea arctică au crescut exponențial de la izbucnirea războiului din Ucraina, dar problemele au început cu mult înainte.
Relațiile cu Rusia – și, mai târziu, China – au devenit tot mai tensionate odată cu intrarea în noul mileniu. Moscova a exploatat percepția falsă a regiunii Arctice ferită de conflicte, susținând în public că dorește cooperare pașnică, dar lansând în același timp un proiect uriaș de înarmare.
În timpul unui summit în luna martie la care au participat Putin și liderul chinez Xi Jinping, cele două țări au fost de acord să se concentreze pe zone arctică, părând să deschidă un nou front împotriva Occidentului. După unele estimări, China a investit 90 de miliarde de dolari în regiune.
Moscova și Beijingul lucrează împreună să construiască un „Drum al Mătăsii Polar”, având obiective economice, geopolitice și militare. China încearcă în acest fel să devină un jucător în regiune și se declară un „stat aproape arctic”.
NATO este foarte îngrijorată de această cooperare între Beijing și Moscova „întrucât, în timp ce intențiile Rusiei în Arctica au devenit clare în ultimii ani”, cele ale Chinei „au rămas opace”, a spus Amiralul Bauer.
În același timp, Moscova a criticat expansiunea alianței NATO înspre est. Acum, accederea Finlandei și, posibil, a Suediei la alianța militară va face din Rusia singura țară din regiune care nu este în NATO.
Prezență militară uriașă a Rusiei la granițele NATO
Zona arctică a Norvegiei nu mai este doar un loc din care să privești balenele cum se hrănesc cu hering în fiordurile înghețate. Forțele militare NATO vizitează și ele de multe ori zona și răspund la manevrele provocatoare ale prezenței militare uriașe a Rusiei.
În luna septembrie, locuitorii din Tromsø au văzut un submarin al marinei franceze care s-a ridicat la suprafață, iar, câteva zile mai târziu, a venit rândul unui submarin american.
Rușii, la rândul lor, au făcut antrenamente militare cu doar câteva luni în urmă în care păreau că exersează blocarea accesului către peninsula Scandinavă.
Țările scandinave vor organiza și ele în curând exerciții militare de amploare - „Răspunsul Nordic” - unde participă 20.000 de trupe din 14 țări.
Arctica, cu ale ei peisaje dramatice, fenomene atmosferice exotice și natură încă virgină, ar putea părea un loc sigur de refugiu într-o lume plină de tensiuni și conflicte.
Dar această oază ce pare de pe altă lume face parte și ea din aceeași lume. Turbulențele care se extind pe tot restul planetei își fac încetul cu încetul simțită prezența și la vârful ei, iar tensiunile din nordul îndepărtat se vor aprinde tot mai mult chiar și după ce conflictele care captează azi toată atenția se vor calma.
Editor : Raul Nețoiu
