CNN: Cultura cruzimii curge adânc prin venele soldaților ruși. Invazia Ucrainei, o umbră a războaielor din Siria și Cecenia

Pentru cei care sunt la curent cu războaiele purtate de Rusia lui Putin, imaginile grotești din Bucha, o suburbie a Kievului recent eliberată de armata ucraineană, prezintă un tipar îngrozitor de familiar, scrie CNN. Cultura cruzimii și disprețul pentru regulile războiului se regăsesc din plin în trecutul nu foarte îndepărtat al incursiunilor militare rusești.

Imaginile din Bucha sunt printre cele mai puternice dovezi de până acum ale crimelor de război ce ar fi fost comise de trupele ruse în Ucraina. Printre civilii care zac morți pe străzile orașului, unii dintre ei par să fi fost executați, iar alții uciși la întâmplare.

„Rusia are o istorie a intervențiilor militare, fie că vorbim de Ucraina, de Siria sau de campania militară de pe propriul teritoriu din Cecenia, și este pătată de indiferența față de legea umanitară internațională”, a spus Agnes Callamard, secretar general al organizației Amnesty International, care luptă pentru drepturile omului.

„Armata rusă a ignorat în mod repetat legile războiului prin faptul că nu a protejat civilii, ba chiar i-a atacat direct”. Potrivit lui Callamard, trupele rusești au lansat atacuri fără a face o diferențiere clară între civili și combatanți, au folosit armament interzis și, uneori, au luat la țintă în mod intenționat civili și obiective civile, ceea ce ar reprezenta crime de război.

Aceste declarații, care au fost făcute cu o lună înainte de invazia Rusiei în Ucraina, au devenit din nou realitate.

Scenele de groază din timpul războiului din Cecenia se repetă în Ucraina

În primele săptămâni ale războiului, comunitatea internațională a reacționat cu oroare la bombardamentele fără oprire care au țintit orașele ucrainene. Infrastructura civilă a fost lovită în același fel în care bombardierele rusești loveau spitalele și școlile din Siria. 

Scenele de groază din localități precum Bucha amintesc de războiul Rusiei din Cecenia. În timpul celui de-al doilea război cecen, care a coincis cu venirea lui Putin la putere, au apărut dovezi ale multelor abuzuri comise de trupele rusești.

În anul 2000, de exemplu, Observatorul Drepturilor Omului a scris despre execuția sumară a cel puțin 60 de civili din două suburbii din Groznîi, capitala Ceceniei.

Localnicii au găsit gropi comune în Cecenia, iar oficialii străini care s-au deplasat în regiune au vorbit apoi despre abuzurile și crimele de război pe care le-au documentat. Acele declarații nu au oprit campania necruțătoare de „pacificare” a regiunii de către armata Rusiei.

Dovezi asemănătoare ies la suprafață în Bucha, unde se pare că mai mulți civili au fost executați. O echipă de investigații a CNN a fost la fața locului unde a observat cadavrele a cinci bărbați care fuseseră uciși în subsolul unei clădiri.

Prizonierii de război sunt torturați, iar primarii ucraineni sunt răpiți și, uneori, omorâți

Un consilier al ministrului de intrne ucrainean Anton Gerașcenko a spus că cei cinci bărbați din Bucha au fost torturați și executați de soldații ruși.

La fel de îngrijorător este felul în care prizonierii de război ucraineni ar fi fost tratați de soldații ruși. Comisarul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Liudmila Denisova, a spus luni că Rusia a încălcat Convenția de la Geneva prin felul în care i-a tratat pe prizonieri.

Într-o postare pe Facebook, Denisova a spus că soldații ucraineni „au povestit despre tratamentul inuman la care au fost supuși de ruși: au fost ținuți pe un câmp, într-o groapă, într-un garaj. Din când în când, unul dintre ei era scos afară, bătut cu patul puștii, i se trăgea un glonț pe lângă ureche” și supus altor forme de intimidare.

Trupele rusești au tratat în mod similar chiar și pe primarii locali ucraineni, iar oficialii ucraineni spun că rușii l-au omorât pe unul dintre primarii răpiți.

„În acest moment, 11 primari locali din regiunile Kiev, Herson, Nikolaev și Donețk sunt ținuți în captivitate de ruși”, a scris într-o postare pe o rețea socială Irina Vereșciuc, prim-minitrul adjunct al Ucrainei. Vereșciuc a spus că guvernul ucrainean a aflat sâmbătă că Olga Suhenko, primarul satului Motîjîn, a fost omorâtă de trupele ruse care au răpit-o.

Primarul orașului Melitopol, din sudul Ucrainei, Ivan Fedorov, a fost și el reținut de ruși, însă a fost eliberat mai apoi într-un schimb de prizonieri. Fedorov a spus că rușii care au ocupat orașul pe care îl administra au pus mâna pe întreprinderile locale și se folosesc de resursele ucrainenilor pentru propriile lor interese.

„Nu le pasă de oameni și de problemele lor. Le pasă doar de banii pe care îi iau de la întreprinzători”, a povestit Fedorov.

Tradiția brutală a recruților din armata Rusiei 

Cu mult înainte de invazia din Ucraina, armata rusă era deja cunoscută pentru cruzimea cu care acționează atât în teritoriile ocupate, cât și în rândul propriilor soldați. Armata Rusiei funcționează după un sistem hibrid de soldați profesioniști și recruți, iar, în ciuda spuselor oficialilor, încă mai există o tradiție brutală în care recruții cu vechime îi bat și chiar violează pe recruții mai tineri, scrie CNN.

Putin a anunțat că vor fi recrutate 134.500 de persoane pentru a se alătura armatei în această primăvară. Inițial, președintele rus a spus că niciun recrut nu va lua parte la ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială” din Ucraina, dar Ministerul Apărării din Rusia a recunoscut că armata folosește și recruți.

Mai mult, armata ucraineană a spus că au luat prizonieri un număr mare de recruți militari ruși.

Investigatorii ucraineni au lansat deja anchete penale privind presupusele crime de război comise de forțele ruse pe măsură ce tot mai multe zone din Ucraina sunt eliberate, în special în jurul Kievului și a orașului Cernihiv în nordul țării.

Vor mai trece zile, poate chiar săptămâni, până când vom avea o imagine mai clară a ceea ce s-a întâmplat în Bucha. Dar, dacă istoria se va repeta, sunt foarte puține șanse ca cei care se fac vinovați de crime de război în armata Rusiei să fie trași la răspundere.

Editor : Raul Nețoiu