Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a murit duminică, la vârsta de 63 de ani, într-un accident de elicopter, în zona de munte de la granița cu Azerbaidjanul. El a urcat în teocraţia iraniană de la procuror ultraconservator la preşedinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor de acasă şi făcând presiuni puternice în discuţiile nucleare cu puterile mondiale. Toate acestea în timp ce îşi netezea drumul pentru a deveni următorul lider suprem al ţării, relatează Reuters, potrivit News.ro.
Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi dintr-o vizită efectuată la graniţa cu Azerbaidjanul s-a prăbuşit pe un teren muntos. Toate persoanele aflate la bord, inclusiv ministrul de externe Hossein Amirabdollahian, au murit, a declarat un oficial iranian de rang înalt.
Ales preşedinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziţie dură în negocierile nucleare, întrezărind o şansă de a obţine o scutire largă de sancţiunile americane în schimbul unor restricţii modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului. Linia dură a Iranului a fost încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin şi de oscilaţiile politice de la Washington.
În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele şase puteri mondiale şi a restabilit sancţiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele acordului în domeniul nuclear. Discuţiile indirecte între Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru a relansa acordul au intrat în impas.
Poziţia ultraconservatoare a lui Raisi a fost evidentă şi în politica internă. La un an de la alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat aplicarea mai strictă a „legii iraniene privind hijabul şi castitatea”, care restricţionează îmbrăcămintea şi comportamentul femeilor. În câteva săptămâni, o tânără iraniană de origine kurdă, Mahsa Amini, a murit în arest după ce a fost arestată de poliţia moravurilor pentru că ar fi încălcat această lege.
Lunile de proteste naţionale care au rezultat au reprezentat una dintre cele mai grave provocări pentru conducătorii clericali ai Iranului de la Revoluţia islamică din 1979. Sute de persoane au fost ucise, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate care au participat la o reprimare dură a demonstranţilor. „Actele de haos sunt inacceptabile”, a insistat atunci preşedintele.
Deşi era un novice în politică, Raisi a avut sprijin deplin pentru poziţia în domeniul nuclear şi pentru represiunea în materie de securitate din partea mentorului său, liderul suprem, cu vederi puternic anti-occidentale, ayatollahul Ali Khamenei. Khamenei, mai degrabă decât preşedintele, are ultimul cuvânt de spus în toate politicile majore din cadrul sistemului politic dual din Iran, împărţit între establishmentul clerical şi guvern.
Însă victoria lui Raisi în alegeri, după ce rivali conservatori şi moderaţi de mare greutate au fost descalificaţi de un organism conservator de supraveghere, a adus toate ramurile puterii din Iran sub controlul liniei dure loiale lui Khamenei şi a sporit şansele lui Raisi de a-i succeda într-o zi în funcţia de lider suprem.
Cu toate acestea, protestele pe scară largă împotriva regimului clerical şi eşecul de a redresa economia iraniană aflată în dificultate - împiedicată de sancţiunile occidentale şi de proasta gestionare - este posibil să fi diminuat popularitatea sa în ţară.
Stâlpul sistemului
În calitate de tânăr procuror la Teheran, Raisi a făcut parte dintr-un grup care a supervizat execuţia a sute de deţinuţi politici în capitală în 1988, în timp ce războiul de opt ani dintre Iran şi Irak se apropia de sfârşit, spun grupurile pentru drepturile omului. Inchiziţii cunoscute sub numele de „comitete ale morţii” au fost înfiinţate în tot Iranul, formate din judecători religioşi, procurori şi funcţionari ai Ministerului Informaţiilor, pentru a decide soarta a mii de deţinuţi în procese arbitrare care durau doar câteva minute, potrivit unui raport realizat de Amnesty International. Deşi numărul persoanelor ucise în Iran nu a fost niciodată confirmat, Amnesty a declarat că estimările minime îl ridică la 5.000.
Întrebat despre acuzaţiile că ar fi jucat un rol în condamnările la moarte, Raisi a declarat reporterilor în 2021: „Dacă un judecător, un procuror, a apărat securitatea poporului, ar trebui să fie lăudat ... Sunt mândru că am apărat drepturile omului în fiecare poziţie pe care am deţinut-o până acum”.
El a urcat în rândurile clerului musulman şiit din Iran şi a fost numit de Khamenei în funcţia - foarte importantă - de şef al sistemului judiciar în 2019. La scurt timp după aceea, a fost ales şi vicepreşedinte al Adunării Experţilor, organismul clerical format din 88 de membri, responsabil pentru alegerea următorului lider suprem.
„Raisi este un pilon al unui sistem care încarcerează, torturează şi ucide oameni pentru că îndrăznesc să critice politicile statului”, a declarat Hadi Ghaemi, director executiv al grupului de advocacy Center for Human Rights in Iran (CHRI), cu sediul la New York. Iranul neagă că ar fi torturat deţinuţi.
Raisi a împărtăşit cu Khamenei o suspiciune profundă faţă de Occident. Populist anti-corupţie, el a susţinut campania de autosuficienţă a lui Khamenei în economie şi strategia sa de susţinere a interpuşilor din Orientul Mijlociu.
Când un atac cu rachete a ucis ofiţeri superiori ai Gardienilor Revoluţiei iraniene în Ambasada Iranului din Damasc, luna trecută, Iranul a răspuns cu un bombardament aerian direct fără precedent, dar în mare parte nereuşit, asupra Israelului. Raisi a declarat că orice represalii israeliene împotriva teritoriului iranian ar putea duce la faptul că nu ar mai rămâne nimic din "regimul sionist".
O înregistrare audio compromițătoare
Raisi a ocupat funcţia de adjunct al şefului sistemului judiciar timp de 10 ani, înainte de a fi numit procuror general în 2014. Cinci ani mai târziu, SUA i-au impus sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului, inclusiv pentru execuţiile din anii 1980.
Vizând de mai mult timp preşedinţia, Raisi a pierdut iniţial în faţa pragmaticului Hassan Rouhani în alegerile din 2017. Eşecul său a fost atribuit pe scară largă unei înregistrări audio din 1988 care a ieşit la suprafaţă în 2016 şi care ar fi evidenţiat rolul său în execuţiile din 1988. În înregistrare, fostul ayatollah Hossein Ali Montazeri, pe atunci adjunct al liderului suprem, vorbea despre execuţii. Fiul lui Montazeri a fost încarcerat pentru că a făcut publică înregistrarea.
Raisi s-a născut în 1960 într-o familie religioasă din oraşul sfânt musulman şiit iranian Mashhad. La vârsta de 5 ani, şi-a pierdut tatăl. Cu toate acestea, el i-a urmat paşii pentru a deveni cleric.
Ca tânăr student la un seminar religios din oraşul sfânt Qom, Raisi a luat parte la protestele împotriva şahului susţinut de Occident în timpul revoluţiei din 1979. Mai târziu, contactele sale cu liderii religioşi din Qom l-au transformat într-o figură de încredere în sistemul judiciar.
