Misiunea submersibilului Titan la epava Titanicului, încheiată tragic cu o „implozie catastrofală”, a fost precedată de o serie de greșeli care au dus la moartea tuturor celor 5 pasageri aflați la bord. O parte dintre acestea puteau fi evitate ușor, potrivit Business Insider.
După tragica expediție, apar întrebări despre motivul pentru care toate îngrijorările legate de siguranța submarinului Titan par să fi fost ignorate sau respinse.
Deși nu este clar ce a cauzat implozia, experții au indicat 5 greșeli legate de nava care ducea turiști la epava Titanicului, pentru 250.000 de dolari.
1. Coca a fost făcută din fibră de carbon
Submersibilul era format din două domuri de titan, unite între ele printr-un cilindru gros de 13 centimetri din fibră de carbon.
Aceasta a fost o alegere neconvențională pentru un submersibil de mare adâncime. Astfel de vehicule au, de obicei, o cocă făcută din materiale mai rezistente, cum ar fi oțel sau titan, potrivit The Telegraph.
Avantajul folosirii fibrei de carbon este că este mult mai ușoară și mai ieftină.
Dezavantajul este că nu are „nicio putere în compresie”, a declarat pentru The New York Times regizorul și expertul în scufundări la mare adâncime James Cameron. Acesta s-a scufundat de zeci de ori la epava Titanicului și a proiectat nave pentru propriile sale explorări, potrivit Times.
OceanGate a fost avertizată cu privire la riscurile de siguranță asociate cu utilizarea acestui material, potrivit unui dosar din 2018.
Un fost angajat al OceanGate, David Lochridge, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „ciclul de presiune”, prin care defectele invizibile ale carenei ar putea duce la rupturi mai mari, după ce au fost supuse la schimbări repetate de presiune.
CEO-ul OceanGate, Stockton Rush, aflat și el la bordul submersibilului care a făcut implozie, spunea în urmă cu doi ani că știa că a „încălcat unele reguli” renunțând la materialele convenționale.
2. Îngrijorările legate de sistemul de avertizare au fost ignorate
OceanGate a promovat dezvoltarea unui sistem avansat de monitorizare acustică. Tehnologia a fost concepută pentru a da alarma despre o defecțiune a carenei, astfel încât să poată fi luate măsuri în timp util.
Dar în analiza sa din 2018, Lochridge a avertizat că sistemul de detectare este de fapt inutil – ar oferi doar „milisecunde” pentru o acțiune înainte de o implozie catastrofală, potrivit dosarului din 2018.
OceanGate a refuzat să urmeze recomandarea lui de „testare nedistructivă” a carenei, pentru a se asigura că este „un produs solid și sigur pentru pasageri și a echipaj”.
Firma i-a spus lui Lochridge că carcasa lui Titan era prea groasă pentru a fi scanată pentru puncte slabe și probleme de aderență.
Nu este clar dacă preocupările lui Lochridge au fost luate în seamă sau dacă OceanGate a efectuat ulterior testele pe care le-a recomandat acesta. OceanGate a refuzat să comenteze pe această temă.
3. OceanGate nu a vrut să certifice submarinul Titan
Este posibil ca nava să nu fi trecut niciodată prin testele stricte de siguranță standard din industrie. În 2019, compania susținea că nu este nevoie de acest lucru.
David Pogue, un jurnalist care s-a îmbarcat pe Titan în 2022, a povestit că a semnat o un contract în care se spunea: „Această navă experimentală nu a fost aprobată sau certificată de niciun organism de reglementare”.
Este posibil ca nava să fi fost certificată între timp, deși nu au apărut dovezi în acest sens.
În acțiunea sa în instanță, Lochridge a spus că a constatat că fereastra frontală a navei a fost certificată doar pentru o adâncime de aproximativ 1.300 de metri, cu mult mai mică decât adâncimea de 3.800 de metri la care se află epava Titanicului.
„Pasagerii nu erau conștienți și nu au fost informați despre acest design experimental”, au spus avocații lui Lochridge.
4. Angajații OceanGate a avut temeri legate de siguranță, dar a fost concediați sau ignorați
Lochridge a avut probleme după ce și-a exprimat îngrijorările legate de siguranța submersibilului.
La o zi după depunerea raportului de siguranță, el a fost convocat la o întâlnire cu Rush și cu departamentul de resurse umane al companiei. În timpul întâlnirii, Lochridge a fost concediat și scos din clădire.
Lochridge a susținut că a fost dat afară ca răzbunare pentru că a expus problemele și a dat în judecată compania în acel an, conform TechCrunch.
OceanGate a susținut că Lochridge a împărtășit informații confidențiale cu actori externi și a caracterizat raportul său ca fiind fals.
Dar Lochridge nu a fost singurul care a părăsit compania din cauza îngrijorărilor legate de siguranță. Rob McCallum, un explorator și fost consultant pentru OceanGate, a plecat din companie în 2009, parțial din cauza temerilor că CEO-ul OceanGate promitea prea multe și grăbea producția submersibilului.
5. Au mai fost și alte incidente de siguranță
Aceasta nu este prima dată când compania se confruntă cu probleme cu submersibilele sale. Potrivit unor documente obținute de The New York Times, o călătorie în 2021 cu Titan a fost întreruptă din cauza unor probleme cu bateria.
Pogue, jurnalistul care a mers pe Titan în 2022, a mai relatat că nava a fost pierdută timp de câteva ore în timp ce se afla pe nava-mamă.
„Ei puteau trimite în continuare texte scurte către submarin, dar nu știau unde este. A fost un moment foarte tensionat, iar ei (angajații companiei, nr.r) au oprit internetul pe navă pentru a ne împiedica să postăm pe Twitter despre acest lucru”, a povestit jurnalistul.
Editor : M.B.
