Ana Montes, aflată printre cei mai cunoscuți spioni din Războiul Rece prinși de SUA, a fost eliberată din închisoare duminică, după mai bine de 20 de ani petrecuți după gratii, relatează BBC.
Montes, acum în vârstă de 65 de ani, a petrecut aproape două decenii spionând pentru Cuba în timp ce era angajată ca analist la Agenția de Informații pentru Apărare.
După arestarea ei, în 2001, oficialii americani au spus că a expus aproape în întregime operațiunile de informații americane în Cuba și că este printre „cei mai periculoși spioni” prinși de SUA.
Michelle Van Cleave, care a fost șefa departamentului de contrainformații în mandatele președintelui american George W Bush, a declarat Congresului în 2012 că Montes „a compromis tot - practic tot - ceea ce știam despre Cuba și despre modul în care operam în Cuba".
„Așadar, cubanezii erau conștienți de tot ce știam despre ei și puteau folosi asta în avantajul lor. În plus, ea a putut influența rapoartele despre Cuba prin conversațiile ei cu colegii și a găsit, de asemenea, o oportunitate de a oferi informațiile pe care le-a dobândit altor puteri”, a spus Van Cleave.
După arestarea ei, Montes a fost acuzată că a deconspirat identitățile a patru spioni americani și a oferit cubanezilor o cantitate uriașă de materiale clasificate. Ea a primit o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Judecătorul care a dat sentința a spus că Montes a pus în pericol „națiunea ca întreg”.
Spre deosebire de alți spioni prinși în timpul războiului rece, Montes a fost motivată de ideologie, nu de bani. Ea a fost de acord să lucreze pentru serviciile de informații cubaneze din cauza opoziției sale față de activitățile Administrației Reagan în America Latină.
Pentru a transmite informaţiile, criptate folosind un program pus la dispoziţie de Cuba, Montes, născută într-o bază americană din Nürnberg (Germania), a folosit dispozitive de transmisie cu unde scurte şi un telefon public, situat lângă Grădina Zoologică din Washington.
Ea a fost denunţată în 1996 de un coleg, însă autorităţile americane au deschis o anchetă împotriva ei abia patru ani mai târziu.
Editor : M.B.
