După o săptămână de diplomaţie intensă, ruşii şi occidentalii rămân pe poziţii „total divergente”, ceea ce este „supărător”, după cum a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru CNN. În ceea ce-i privește pe americani, ei promit un răspuns și o evaluare a disputei cu Moscova la începutul acestei săptămâni, după ce se vor consulta cu aliații, dar avertizează că sunt pregătiți pentru orice scenarii, inclusiv pentru o „ripostă fermă”.
„Nu ştim care va fi rezultatul, am avut aceste trei serii de convorbiri, există anumite puncte de înţelegere între noi. Dar în general, în ceea ce priveşte chestiunile de principiu, putem spune acum că rămânem pe poziţii divergente, pe poziţii total divergente. Iar asta nu este bine, este supărător”, a spus duminică Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
Un bun vorbitor de limbă engleză, el și-a dozat bine cuvintele pentru a îmbina un mesaj aparent pașnic cu unul de amenințare: „Nimeni nu ameninţă pe nimeni cu o acţiune militară (...), asta ar fi o nebunie”, a dat asigurări Peskov la CNN, întrebat despre o posibilă ofensivă rusă în caz de eşec al diplomaţiei. „Dar vom fi gata să trecem la represalii”, dacă NATO nu satisface exigenţele ruse, a avertizat el, fără a furniza detalii despre natura acestei riposte.
În plus, a amenințat voalat că răbdarea Rusiei este limitată: „Nu vorbim despre ziua de mâine, nu este o chestiune de ore”, dar „nu vrem să vedem negocieri de o lună, de un an, doar pentru a discuta despre dezacordurile noastre”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus. „Vrem să simţim începutul unei dorinţe de a ţine cont de îngrijorările noastre. Până în acest stadiu, din nefericire, nu am reuşit să ajungem la acest rezultat”, a indicat el.
Peskov a reluat promisiunile pe care Washingtonul le-ar fi făcut la începutul anilor '90, odată cu reunificarea Germaniei, că nu se va extinde spre Est, dar a recunoscut cu regret că nu s-au materializat și într-un acord scris, justificând de ce Moscova pune acum pe masa discuțiilor această condiție.
Pe de altă parte, el a spus că Rusia are dreptul să-și amplaseze forțe și arme oriunde pe teritorul propriu, inclusiv la granița cu Ucraina sau în Kaliningrad.
Întrebat de ce Rusia își menține trupe și în afara granițelor sale, de exemplu în Transnistria sau în Georgia, el a spus că este vorba de „trupe de menținere a păcii” pe care dacă le-ar retrage, regiunile respective riscă să se afle în pragul unui nou conflict.
Cât despre ameninţarea cu sancţiuni fără precedent formulată de SUA, în caz de invadare a Ucrainei de către Rusia, Peskov a spus că „ar fi o mare greşeală”, că „ar duce la o încetare a oricărei relaţii” bilaterale și că oricum sancțiunile niciodată nu au dat rezultate, dimpotrivă, au ajutat Rusia să-și dezvolte economia internă și să-și reducă importurile.
În final, mesajul Kremlinului s-a vrut a fi unul optimist: Peskov și-a exprimat încrederea că „înțelepciunea politică” atât a președintelui Putin, cât și a președintelui Joe Biden își va arăta roadele.
Washingtonul cântărește perspectivele
Europenii şi americanii îi acuză pe ruşi că au comasat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei potenţiale invazii a ţării vecine. Serviciile de informaţii americane afirmă chiar că Moscova a desfăşurat deja agenţi în estul Ucrainei pentru a derula operaţiuni de „sabotaj”, vizând crearea unui pretext pentru o ofensivă.
Kremlinul a respins aceste acuzaţii şi a dat asigurări că vrea să se apere de postura considerată ameninţătoare a NATO în vecinătatea sa. Rusia cere în special garanţia scrisă că Alianţa nu va accepta o aderare a Ucrainei, o concesie pe care occidentalii o refuză de principiu.
După impasul constatat la finalul seriei de convorbiri de săptămâna trecută, care au eşuat în dezamorsarea unui nou conflict în Ucraina, SUA spun că se vor pronunţa la începutul acestei săptămâni în privința viitorului disputei cu Rusia. „Avem consultări strânse” cu aliaţii Washingtonului şi „vom spune mai mult pe tema viitoarelor etape ale diplomaţiei la începutul săptămânii viitoare”, a declarat duminică, la CBS, consilierul preşedintelui american Joe Biden pentru securitate naţională, Jake Sullivan, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Din teren, războiul se mută în spațiul cibernetic
„Însă cel mai important este că suntem pregătiţi pentru toate scenariile. Dacă Rusia vrea să continue pe cale diplomatică, suntem pregătiţi, dar împreună cu aliaţii şi partenerii noştri. Dacă Rusia alege calea invaziei şi a escaladării, suntem de asemenea pregătiţi pentru o ripostă fermă”, a avertizat el.
În acest context, Kievul a anunţat, duminică, că deţine „probe” ale implicării Moscovei într-un atac cibernetic de amploare care a vizat mai multe site-uri guvernamentale ucrainene. Kremlinul a dezminţit orice implicare rusă.
„Nu m-ar surprinde deloc dacă se adevereşte că este vorba de Rusia”, a comentat Jake Sullivan. Totuşi, „încă nu am stabilit responsabilii pentru acest atac”, a mai spus consilierul Casei Albe, subliniind că „societăţile private cheie” implicate nu au dus la indicii despre presupușii autori. „Lucrăm asiduu pentru a-i identifica”, a adăugat el.
„Dacă se adevereşte că Rusia este cea care loveşte Ucraina cu atacuri cibernetice şi asta continuă şi pe viitor, bineînţeles că vom lucra împreună cu aliaţii noştri la o ripostă adecvată”, a avertizat el.
El a reamintit că SUA au avertizat de luni de zile asupra posibilităţii ca ruşii să utilizeze astfel de acte de piraterie informatică pentru a alimenta tensiunea în Ucraina. „Asta face parte din strategia lor, au făcut-o în trecut în alte contexte”, a menționat Sullivan.