Ce le recomandă tinerilor din țară un român care a absolvit una dintre cele mai importante universități din lume

Din ce în ce mai mulți tineri au în plan „exilul economic”. Din dorința unei vieți mai calitative, copiii românilor își doresc să plece după examenul de Bacalaureat, la studii, la universități de prestigiu din Europa și SUA. Tot procesul e destul de costisitor, dar pentru cei mai performanți tineri există și burse, respectiv diverse facilități. Exodul „creierelor” are toate șansele să continue, din moment ce economia României, respectiv standardul mediu de viață al cetățenilor nu dă semne de îmbunătățire. Digi24.ro a stat de vorbă cu un tânăr român care a plecat să-și continue studiile universitare la New York, acolo unde a ajuns să învețe de la laureați ai premiului Nobel și să aibă la dispoziție o bibliotecă care găzduiește peste 13 milioane de volume.

Aurelian Mohan are 28 de ani și absolvit luna aceasta Universitatea Columbia din New York, după ce inițial a absolvit Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București și a fost delegat de tineret al României la ONU. În prezent consultant la cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanță și audit din lume și a fost de acord să stea de vorbă cu Digi24.ro despre parcursul său educațional în SUA, dar și cum se vede educația și societatea din România de peste Atlantic.

Digi24.ro: Cum ai plecat din România la scurt timp după ce ai fost delegat de tineret la ONU?

Am reușit să plec din România pentru a studia în Statele Unite ale Americii în urma unui efort intelectual și financiar imens care a durat aproximativ 12 luni. Cu alte cuvinte, am aplicat la o bursă în cadrul programului Fulbright Student Program, organizat și administrat de către Comisia Fulbright din România (Romanian-U.S. Fulbright Commission).

Odată confirmat în poziția de bursier al acestui prestigios demers, am urmat procedurile standard de admitere la cinci diferite universități din SUA, printre care s-a numărat și Columbia University din New York. În momentul în care am fost admis, a trebuit să dedic următoarele cinci luni pregătirilor pentru inevitabila mea mutare în metropola americană. Ceea cea a urmat a fost incredibil: campusul te inspiră prin variatele sale clădiri care reamintesc de măreția celor care au studiat acolo, iar nimic nu se poate compara cu dezbaterile din campus facilitate de către profesori de renume. Prin urmare, recomand tuturor să aplice la Fulbright Student Program întrucât acesta oferă o oportunitate unică celor interesați în a își dezvolta abilitățile intelectuale și academice!

Digi24.ro: Cum ai ales Columbia University și ce studiezi acolo?

Deoarece la momentul redactării aplicațiilor avem deja experiență cu Organizația Națiunilor Unite (am fost Delegat de Tineret al României la ONU, lider al unui grup de lucru al UN-Habitat New York, și National Focal Point la Comisia Economică a ONU pentru Europa), am considerat că Specializarea Studii ONU din cadrul Columbia University se potrivește perfect nu numai cu abilitățile și competențele mele, dar și cu obiectivele profesionale pe termen lung.

Mai mult decât atât, am fost atras de calitatea cadrelor didactice, de posibilitatea de a demara proiecte cu clienți prestigioși (precum PwC, Bank of America, Departamentul de Stat al S.UA.), și de istoria universității care include șapte părinți fondatori ai SUA, patru președinți americani, doi Secretari Generali ai ONU, și 101 laureați ai Premiului Nobel.

Totodată, facultatea aleasă, intitulată SIPA (School of International and Public Affairs), este celebră atât pentru cercetarea avansată în domenii precum cooperare internațională, multilateralism, sau securitate cibernetică, cât și pentru numărul impresionant de diplomați ONU și șefi de stat care au studiat acolo. În acest context, am ales să urmez un program de masterat în relații internationale, care se concentrează pe studii de securitate și generează o dublă specializare: în studii ONU și leadership.

Digi24.ro: Cum este să înveți la una dintre cele mai bune instituții de învățământ din lume?

A studia la Columbia University este o experiență inegalabilă care nu poate fi descrisă cu precizie în cuvinte. Cu siguranță vă puteți imagina că totul este diferit în raport cu universitățile din România: profesorii sunt lideri mondiali în specializarea lor (unii dintre aceștia obținând chiar și Premiul Nobel), biblioteca universității găzduiește peste 13 milioane de volume, competiția este acerbă întrucât nivelul de pregătire al colegilor depășește, de multe ori, chiar și așteptările instructorilor, iar evaluarea cunoștințelor se face constant – pe întreg parcursul unui semestru – cu ajutorul unor examene, sarcini de lucru, și probe riguroase care testează o sumedenie de abilități, inclusiv capacitatea de memorare și gândirea analitică.

La rândul lor, dezbaterile din timpul cursurilor oferă studenților șansa nu numai de a aplica cunoștințele obținute din lecturile obligatorii, ci și de a dezvolta noi teorii și concepte ce sunt, mai apoi, meticulos analizate de cei implicați în conversație. Totodată, resursele puse la dispoziție de către universitate (conferințe, access la baze de date internaționle, invitați și conferențiari de prestigiu, etc.) ajută în conturarea unui parcurs academic de succes.

Digi24.ro: Cum e viața, atât cea educațională, cât și cea socială în New York?

În ceea ce privește educația, Columbia University și orașul New York sunt impresionante. Universitatea are multiple campusuri situate în diferite părți ale metropolei și pune la dispoziție o gamă largă de cursuri, certificări, activități cu caracter educațional, conferințe, întâlniri informale cu experți de rang mondial, și competiții menite a testa abilitățile studenților.

Din punct de vedere social, nu cred că există un oraș cu o paletă mai amplă de opțiuni: peste 150 de naționalități sunt bine reprezente la nivelul New York-ului, motiv pentru care oricine poate lua parte la spectacole, evenimente, și festivaluri specifice acestora. În cazul meu, am dezvoltat o pasiune unică de a testa tradițiile culinare ale diferitelor comunități.

Digi24.ro: Te-ai întâlnit cu alți români în SUA? Cum este relația cu ei și cum suntem priviți acolo?

Nu sunt foarte mulți români care studiază la School of International and Public Affairs (abreviere SIPA). Datorită faptului că am condus patru organizații studențești și am interacționat cu mulți dintre membrii comunității SIPA, mi s-a oferit ocazia de a mă împrieteni cu singura româncă din generația mea. Mai mult decât atât, am reușit să întâlnesc și să petrec timp în compania altor doi români care aparțin generațiilor anterioare.

În ceea ce privește întreaga universitate, numărul conaționalilor este mai mare, dar accesul la aceștia este extrem de dificil. Spre deosebire de alte naționalități, românii nu formează o comunitate bine închegată și organizată. Drept urmare, românii de la Columbia University nu se întâlnesc cu regularitate, nu dețin organizații de studenți dedicate acestora, nu promovează cultura națională într-un cadru formal, și nu reușesc să implementeze evenimente menite a celebra sărbătorile tradiționale românești. Alte comunități fac acest lucru aproape săptămânal, iar membrii lor sunt extrem de uniți, ajutându-se reciproc indiferent de situație.

Foarte multe persoane de la Columbia – studenți, profesori, experți externi – sunt bine informați în legătură cu situatia politico-economică a României. Ori de câte ori am avut șansa, am promovat cultura și tradițiile românești; de exemplu, am gătit mâncare tradițională românească pentru prietenii mei apropiați și le-am povestit, în detaliu, cum funcționează societatea noastră.

Cu toate acestea, România nu este bine văzută: corupția, incapacitatea liderilor politici de a implementa politici publice de calitate, starea precară a principalelor sisteme naționale (în special, cazul Colectiv și degradarea sistemului de sănătate), și schimbările dese de guvern reprezintă doar unele dintre numeroasele probleme care încă sunt asociate cu țara noastră. Pe scurt, adesea am avut senzația că nu contăm în comparație cu alte națiuni.

Digi24.ro: Cum se vede din New York educația din România? 

Răspunsul meu s-ar putea să vă surprindă: în ciuda faptului că dezavantajele sistemului educațional românesc mi-au fost clar evidențiate pe parcursul șederii mele la Columbia University, educația din România generează avantaje competitive majore în raport cu alte naționalități.

Totul s-ar putea rezuma prin adagiul latin “scientia potentia est” (cunoașterea însemnă putere). Actualul curriculum național conturează elevilor și studenților români o cultură generală bogată care înglobează domenii și arii tematice puțin studiate sau aprofundate de către elevii de pe alte continente. Nu de puține ori am fost siderat de lipsa de cunoaștere a unor colegi de la Columbia.

Un coleg avea dificultăți în a amplasa Azerbaidjan-ul pe harta lumii, iar alții nu aveau habar cine au fost Benjamin Franklin, Alexander Hamilton, sau Ioana d'Arc. Desigur, exemplele anterioare sunt limitate și aparțin unor cazuri excepționale. Dacă România nu este bine văzută, studenții români (elitele generate de sistemul educațional românesc) sunt adesea admirați și lăudați pentru rezultatele lor.

Vă pot prezenta diferențele dintre cele două sisteme universitare. În SUA, universitățile ce aparțin de celebra Ivy League pornesc de la premisa că studenții trebuie să își aleagă singuri cursurile în vederea completării numărului necesar de credite (în cazul meu, 54 de credite). La Columbia – SIPA, am avut de ales dintre cele peste 1000 de cursuri pe care facultatea le oferă studenților care urmează Masteratul de Relații Internaționale. Acestora li se adaugă cursurile obligatorii (precum microeconomie, macroeconomie, analiză cantitativă, management) aferente programului de masterat și cursurile impuse de cele două specializări pe care fiecare student trebuie să le selecteze.

În final, pe lângă prelegerile care nu pot fi evitate întrucât Columbia consideră că sunt indispensabile unui expert în politici publice și relații internaționale, un student poate alege între 18 și 36 de cursuri suplimentare. Totodată, studenții trebuie să finalizeze un stagiu de practică și, pe parcursul ultimului semestru, un proiect (denumit capstone project) împreună cu un client de renume (Bank of America, U.S. Department of State, PwC, etc.).

Digi24.ro: Cum se vede de peste ocean situația politică internă și acțiunile de politică externă ale României?

Situația politică din România îngrijorează multă lume din SUA și de la Columbia University. Schimbările dese de guvern, impredictibilitatea politicilor publice din ultimii ani, lipsa de pregătire a unor lideri politici, fragilitatea statului de drept românesc, și credibilitatea redusă a țării la nivel internațional au convins experții cu care am discutat că România încă mai are un drum lung de parcurs pentru a deveni o democrație consolidată și un actor relevant în regiune.

Demersurile de politică externă ale țării noastre nu au generat efectul scontat și adesea au fost falimentare. Drept urmare, România nu are o reputație bună, iar politologii americani nu se așteaptă ca status quo-ul să se schimbe în mod semnificativ după multiplele scrutine electorale din 2024.

Digi24.ro: Ești expert în științe politice. Ce soluții crezi că ar trebui implementate pentru redresarea problemelor majore de ordin educațional, politic si social care domină spațiul public românesc?

Din punctul meu de vedere, România trebuie să își rezolve deficiențele de leadership de calitate. Țara are nevoie de lideri politici bine pregătiți capabili să transcendă dinamica rețelelor clientelare și de patronaj. Din păcate acest deziderat este extrem de greu de implementat.

Am văzut deja cum experții români dintr-un anumit partid recent înființat au dezamăgit profund: aveau experiența necesară pentru a reforma sistemele naționale (de exemplu, sistemul de sănătate) pe care le-au condus, dar lipsa abilităților de leadership, alambicatul sistem administrativ românesc, interesele personale, agenda partinică, și vastele structuri clientelare au reprezentat bariere insurmontabile.

Cu alte cuvinte, pentru ca România să progreseze rapid, consider că multiple schimbări ar trebui să aibă loc în același orizont temporal. Fără implicarea politică a experților români pregătiți în străinătate, modificarea codului administrativ, actualizarea paradigmei utilizate de către partidele politice pentru recrutarea cadrelor, reducerea corupției și clientelismului, și crearea unui sistem judiciar eficient, România nu va reuși să realizeze reformele educaționale, sociale, și economice dorite de majoritatea populației.

Vorbim, așadar, de un cerc vicios ce necesită demersuri atent planificate în variate secțiuni ale aparatului politico-instituțional.

Digi24.ro: Care sunt planurile tale de viitor? Te mai întorci în țară?

Sunt bursier Fulbright și am obligația de a reveni în România pentru cel puțin doi ani după finalizarea studiilor. Indiferent de obligațiile impuse de Comisia Fulbright, aș fi revenit în țară pentru a ajuta la facilitarea unui viitor mai bun.

Îmi voi continua activitatea de cercetare la Columbia University pentru o scurtă perioadă de timp (câteva luni) după absolvire. Mi-ar plăcea să pot contribui la schimbarea și actualizarea politicii externe a României.

Digi24.ro: Ce le recomanzi altor tineri din România? 

Principala mea recomandare adresată tinerilor din România este următoarea: faceți tot ceea ce vă stă în putință pentru a studia în străinătate. Orice activitate la o astfel de instituție vă va schimba viața în bine. Utilizați resursele și bursele puse la dispoziție de către Comisia Fulbright din România în vederea atingerii acestui obiectiv. Dacă aveți întrebări sau doriți sfaturi despre întregul demers, mă puteți contacta aici.

Digi24.ro: Cum vezi relația SUA-Europa?

Colaborarea dintre SUA și Europa a atins – datorită invaziei rusești din Ucraina – un nou punct culminant. Consider că relația transatlantică se va dezvolta vertiginos, în ciuda unor factori și lideri politici europeni care încă mizează pe apropierea față de China.

Eforturile Rusiei din Europa de Est nu au făcut altceva decât să întărească prezența SUA pe continentul european. Totodată, estimez că ajutorul oferit SUA de către aliații săi va continua să crească în vederea contracarării pericolului chinez din Asia de Sud-Est. Vom asista la conturarea unor noi alianțe strategico-militare menite a acționa ca o plasă de siguranță pentru statele care se tem de agresiunea Chinei.