Analiză Ce caută armata ucraineană în Rusia? Vladimir Putin ar putea folosi recruți - o măsură nepopulară - pentru a stopa trupele Kievului
Incursiunea surprinzătoare a armatei ucrainene pe teritoriul rus, în regiunea Kursk, începe deja să ridice mai multe probleme, atât militare dar mai ales politice, pentru Kremlin. Imagini geolocalizate, preluate din surse rusești, arată că unele unități ucrainene au ajuns deja în zone aflate la 35 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Deja nu mai vorbim despre un „raid” al insurgenților anti-Putin care luptă de partea Ucrainei, cum s-a întâmplat anul trecut, ci de un atac în care sunt implicate brigăzi mecanizate regulate ale armatei ucrainene. În această incursiune, ucrainenii au reușit deja să ia prizonieri recruți ai armatei ruse, o premieră absolută în acest război care pune o presiune suplimentară pe Vladimir Putin: până în prezent, toți militarii ruși angajați pe frontul din Ucraina sunt, conform Moscovei, doar voluntari. Iar Putin ar putea fi nevoit, în plus, să recurgă chiar la unități de recruți în încercarea de a opri avansul ucrainean - decizie care i-ar putea creea probleme politice mult mai mari decât cele militare.
Trupele ucrainene au declanșat pe 7 august un atac surpriză, dincolo de granița rusă, în regiunea Kursk și, după două zile, au făcut deja mai multe avansuri în adâncimea teritoriului rus. E adevărat, trupele ucrainene „nu controlează” efectiv cei aproximativ 250 de kilometri pătrați echivalenți cu suprafața totală „cucerită”, în sensul că vorbim de câteva unități care au fost geolocalizate la 35 de kilometri de granița ruso-ucraineană adiacentă regiunii ucrainene Sumî: pur și simplu unitățile ucrainene (sursele deschis vorbesc de 1-2 brigăzi) nu au capacitatea numerică de a ocupa și controla deplin un asemenea teritoriu.
Surse pro-ucrainene vorbesc deja de 27 de localități „eliberate” și de un teritoriu „cucerit” cu o suprafață de peste 430 kilometri pătrați.
Dar problema pentru Moscova - și, implicit, armata rusă - e cu totul alta.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Această operațiune subliniază incapacitatea continuă a Rusiei de a se putea adapta rapid la schimbările apărute pe câmpul de luptă - o slăbiciune observată încă din timpul contraofensivei din Harkov din 2022, când Rusia s-a chinuit să răspundă într-o manieră coerentă la provocările nou-apărute. Acest eșec nu e surprinzător, în condițiile în care (armata rusă) se bazează pe o doctrină unde controlul (asupra trupelor) e super-centralizat iar factorii de decizie sunt concentrați în câteva poziții-cheie, ceea ce face aproape imposibilă luarea unei decizii rapide”, se arată într-o analiză a Frontelligence Insight, un grup ucrainean de analize militare legate de situația războiului din Ucraina.
Analiza Frontelligence Insight indică, totodată, că incursiunea armatei ucrainene ar putea fi doar o încercare a Kievului de a arăta Occidentului că „Țarul e gol” și că Rusia joacă, de fapt, „la cacealma” atunci când amenință cu „escaladarea conflictului”.
„Incursiunea din regiunea Kursk evidențiază inconsistența grijilor legate de o posibilă escaladare a conflictului. Ucrainei i s-a interzis în mod repetat să folosească rachete cu rază lungă ATACMS, ori sisteme similare, pentru a lovi în adâncimea teritoriului rus, de teama escaladării conflictului. Cu toate acestea, în condițiile în care integritatea teritorială a Rusiei e în prezent direct amenințată, nu vedem rachete nucleare zburând spre Berlin, Bruxelles, Washington sau orice alt oraș occidental”, se arată în analiza Frontelligence.
Un câștig direct - mai degrabă politic decât militar - pentru armata ucraineană îl reprezintă capturarea, în premieră, de militari ruși care sunt recruți.
„În acest context, recruții au o valoare specială, în condițiile în care societatea rusă e de regulă mai sensibilă când vine vorba de recruți și nu militari voluntari, angajați în armata rusă pe bază de contract. Această sensibilitate a societății ruse vizavi de recruți a fost subliniată chiar de promisiunea lui Putin, din toamna anului 2022, când a precizat (cu ocazia mobilizării parțiale - n.r) că recruții nu vor fi implicați în operațiuni de luptă”.
De asemenea, orice câștig teritorial suplimentar al ucrainenilor ar reprezenta - din nou, o lovitură mai degrabă politică, decât militară, adusă direct lui Putin și retoricii Kremlinului legate de menținerea „stabilității și securității” interne. Conducerea Moscovei ar putea fi nevoită, în cazul în care nu va reuși să stopeze avansul ucrainean, să recurgă inclusiv la evacuări ale populației civile din zonele de conflict, se arată într-o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Ce scenarii are Putin la dispoziție pentru a opri incursiunea ucraineană din Rusia
Prima variantă este și cea mai nepopulară: recurgerea la trupe de recruți. Dar autoritățile ruse au dat constant, până în prezent, asigurări că exact recruții vor fi cei ținuți departe de linia frontului ucrainean.
Problema pentru Moscova este că, în prezent, armata rusă folosește recruți pentru completarea unităților aflate la granița cu Ucraina. Odată ce trupele ucrainene au trecut însă granița, exact acele unități de recruți de la frontieră au fost aduse în bătaia focului.
„Comandanții armatei ruse ar putea decide să folosească recruții existenți, trupele de frontieră ale FSB, trupe Rosgvardia și alte forțe neregulate care deja sunt desfășurate de-a lungul graniței cu Ucraina cu scopul de a împinge trupele ucrainene dincolo de frontieră”, se arată în analiza ISW.
O a doua variantă pentru Mosova ar fi folosirea de unități din cadrul grupării „Nord” a armatei ruse (vezi aici ordinea de bătaie a armatei ruse în Ucraina). Această grupare de forțe ruse numără, conform estimărilor ISW, în jur de 35.000 de militari și a fost deja implicată în operațiunile ofensive din Kursk (regiunea Ucraina) declanșate pe 10 mai.
A treia variantă: relocarea de unități din rezerva operațională de pe frontul sudic ucrainean.
De asemenea, rușii ar mai avea la dispoziție și varianta 4: în loc de trimiterea de unități de pe alte fronturi, rușii pot reloca doar aviația pentru a asigura misiuni de sprijin la sol a unităților proprii din regiunea Kursk. O relocare a unităților de aviație (în special din Donețk/sud), ar slăbi însă presiunea asupra unităților ucrainene greu încercate în această zonă.
Cât de riscantă este pentru Kiev incursiunea armatei ucrainene în Kursk
Incursiunea ucraineană - dincolo de euforia momentului generată de surpriza unei astfel de operațiuni - prezintă, din start, o serie de probleme, care țin în special de aprovizionare și logistică.
Se nasc astfel următoarele întrebări: Cât vor mai „avansa” trupele ucrainene? Cum vor putea asigura lanțul de aprovizionare logistică al unităților aflate pe teritoriul rus? Vor încerca ucrainene să consolideze teritoriile „cucerite”? Cu ce trupe? Sau se vor retrage imediat dincolo de graniță când se vor confrunta cu o rezistență mai serioasă a rușilor?
În plus, unitățile terestre ucrainene au nevoie de o protecție antiaeriană eficientă, pentru a fi protejate de atacurile aviației ruse (în special elicoptere de atac și drone kamikaze).
„Ucraina se află în fața unei decizii dificile: ori își va reloca în zona Kursk deja puținele resurse antiaeriene atât de valoroase, ori va fi nevoită să-și lase unitățile fără protecție antiaeriană”, se arată în analiza Frontelligence.
De asemenea, în momentul în care rezistența rusă va deveni mai solidă, strategii ucraineni vor fi puși în fața unei noi dileme: să oprească avansul și să consolideze terenul deja câștigat sau să organizeze o retragere ordonată.
În prezent, la nivel oficial, nu există încă o explicație concretă legată de motivul pentru care Kievul a decis să utilizeze câteva unități prețioase pentru o astfel de incursiune, mai ales în condițiile în care armata ucraineană se confruntă cu o criză extremă de personal și armament pe frontul sudic din Donețk, în special în regiunea Pokrovsk, unde rușii pun presiune constantă și riscă ruperea frontului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
