Cât de mult îi afectează pe ruși noile sancțiuni impuse de SUA. Care sunt „opțiunile nucleare” financiare ale Occidentului

SUA au impus Rusiei în această săptămână cele mai dure sancțiuni economice de după 2018, în urma mobilizării de trupe rusești la granița cu Ucraina și creșterea tensiunilor militare din regiune. Această măsură trebuie văzută mai degrabă ca un „foc de avertisment” asupra lui Vladimir Putin, deoarece, până în acest moment, Occidentul (SUA, Canada, UE și UK) nu a apelat încă la „opțiunile nucleare” ale acestui tip de sancțiuni: interzicerea tuturor instituțiilor financiare din Vest de a achiziționa titluri de stat emise de Moscova pentru finanțarea datoriei publice a Rusiei sau scoaterea completă a țării din sistemul SWIFT - sistemul internațional interbancar pentru transfer de informații și efectuare de plăți.

Este primul set de sancțiuni impus Rusiei de către noul președinte american, Joe Biden, în urma discuției avute cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre actuala criză din Ucraina.

În timpul discuției cu Putin, Biden și-a exprimat îngrijorarea față de consolidarea „spontană” a prezenței militarilor ruși în Crimeea și la frontiera cu Ucraina.

„Preşedintele Biden a transmis clar că Statele Unite vor acţiona cu fermitate în apărarea intereselor naţionale ca reacţie la acţiunile Rusiei, precum intruziunile cibernetice şi interferenţele electorale”, conform unui comunicat al Casei Albe.

În ce constau, de fapt, sancțiunile impuse Moscovei

La două zile după această discuție, a venit și „acțiunea” SUA: guvernul american a anunţat o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei la pachet cu expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, dar și ca urmare a escaladării acţiunilor Moscovei de „destabilizare internaţională”.

Una din măsuri prevede interzicerea insituțiilor financiare americane să investească în titlurile de stat emise de guvernul rus în scopul finațării deficitului bugetar al Rusiei. 

SUA au impus sancțiuni, în același timp, asupra a 32 de persoane și entități juridice din Rusie considerate responsabile „pentru acțiuni, făcute în numele guvernului rus prin care s-a încercat influențarea alegerile prezidenţiale din 2020 din SUA”. Acestor persoane, fizice ori juridice, li se va interzice accesul în SUA și li se vor îngheța toate conturile deschise în SUA.

Printre cei sancționați se numără și deja celebrul Evgheni Prigojin, „bucătarul lui Putin” și fondatorul grupului de mercenari Wagner, căutat de FBI și pentru prinderea căruia autoritățile americane au pus o recompensă de 250.000 de dolari.

De asemenea, în parteneriat cu UE, Canada, Regatul Unit şi Australia, guvernul american a impus sancţiuni împotriva a opt persoane şi entităţi „asociate ocupării şi represiunii de durată în Crimeea”: 3 companii implicate în construirea controversatului pod peste strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea de Rusia și 5 oficiali guvernamentali, printre care șeful local al FSB din peninsulă.

Alte șase companii de IT care au legături cu ministrul rus al Apărării au fost sancționate, în paralel cu nominalizarea SVR-ului - serviciul de informații externe al Rusiei - drept entitatea care s-a aflat în spatele atacului informatic SolarWinds, care a afectat mai multe servere ale guvernului federal.

Cât de mare e impactul sancțiunilor SUA. Până unde se poate ajunge

E puțin probabil ca sancțiunile asupra persoanelor fizice și juridice să aibă un impact semnificativ asupra economiei rusești, în ansambul ei. Interzicerea instituțiilor financiare americane de a achiziționa titluri de stat rusești este încă departe de „opțiunea nucleară”, care ar presupune o interdicție completă, asupra tuturor instituțiilor financiare occidentale de a mai cumpăra obligațiuni de stat emise de Moscova cu scopul finanțării deficitului bugetar al Rusiei.

Imediat după anunțul administrației Biden referitor la noile sancțiuni, rubla a scăzut cu 2% față de euro și dolarul american. În prezent, un euro valorează în jur de 91 de ruble. 

În orice caz, Rusia nu se bazează foarte mult pe investitorii străini pentru atragerea de capital. În 2020, din totalul de 73 de miliarde de dolari emise sub formă de titluri de stat, doar 5 miliarde au fost achiziționate de astfel de investitori.

„Datoria publică a Rusiei e mică, în jur de 20% din PIB, iar băncile locale, cu active de 1,5 trilioane de dolari, au capacitatea de a absorbi titlurile emise de Ministerul de Finanțe rus”, a declarat economistul-șef al ING Rusia, Dmitri Dolghin.

„Sancțiunile SUA care vizează datoria publică reprezintă un important foc de avertisment, dar e clar că (Washingtonul) încă mai are niște ași în mânecă”, a declarat Elina Ribakova, economist la Institutul pentru Finanțe Internaționale.

Pe lângă interzicerea completă a tranzacționării de titluri de stat rusești, o altă sancțiune financiară dură ar fi scoaterea completă a Rusiei din sistemul SWIFT - sistemul internațional interbancar pentru transfer de informații și efectuare de plăți. De altfel, în urmă cu o lună, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a pledat pentru reducerea dependenței Rusiei și Chinei față de dolarul american și de sistemul SWIFT pentru a putea contracara astfel „agenda ideologică” a Occidentului.

Editor : Mihnea Lazăr