Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a reluat marți seară, într-o intervenție la CNN, că Occidentul nu poate institui o zonă de interdicție aeriană (no-fly zone) deasupra Ucrainei, din cauza riscului că „NATO ar putea intra într-un conflict direct cu Rusia”. Aurescu a precizat că alianța participă cu armament și echipamente la eforturile Ucrainei de a se apăra în fața invaziei Rusiei și a făcut trimitere și la numărul mare de refugiați pe care îi preiau și ajută țările vecine, inclusiv România.
Hala Gorani, CNN: Organizația Națiunilor Unite estimează că cea mai mare parte dintre cele două milioane de oameni care au plecat deja s-au îndreptat spre Polonia și alte țări din regiune, unde poate au familii sau prieteni. Oficiali din România afirmă că în această țară au intrat mai mult de 290.000 de refugiați, de la începerea invaziei ruse. Dar cei mai mulți dintre ei au plecat fiind în trecere prin România, pentru a ajunge în alte state. Mi se alătură în direct ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, pentru mai multe informații. Domnule ministru, vă mulțumesc că sunteți alături de noi. Sunt corecte aceste cifre potrivit cărora în jur de 290.000 de refugiați ucraineni au tranzitat țara dumneavoastră?
Bogdan Aurescu: Bună seara și mulțumesc pentru invitație. Cred că vorbim deja despre un număr mai mare. Cred că peste 300.000 de refugiați din Ucraina, și mă refer la cetățeni ucraineni, pentru că îi calculăm separat pe cetățenii altor state care au trecut, de asemenea, granița în România, deci peste 300.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România, fie din Ucraina, fie prin Republica Moldova. La acest moment, mai mult de 83.000 dintre ei au rămas în România, se află în țara noastră, iar acum încercăm să ajutăm și țara vecină, Republica Moldova, o țară foarte mică și cu o capacitate limitată de a gestiona o asemenea povară. Așadar, împreună, creăm un coridor verde între granița dintre Republica Moldova cu Ucraina și până la granița dintre România și Republica Moldova, pentru a ajuta la transferarea unui număr mare de refugiați, în așa fel încât aceștia să ajungă direct în România. Ajutăm pe oricine ajunge pe teritoriul românesc. Majoritatea sunt mame și copii, iar mai mult de o treime dintre cei care rămân aici sunt copii.
Hala Gorani: Ce se întâmplă cu acești copii, pe termen lung? Pentru că, evident, copiii nu pot rămâne prea mult timp într-o situație de provizorat. Au nevoie să meargă la școală, să aibă unde locui, au nevoie de o rutină. Ce planuri există pentru ei? Aveți nevoie de ajutor din partea altor țări, de sprijin financiar pentru a gestiona afluxul?
Bogdan Aurescu: Deocamdată facem față crizei, dar numărul refugiaților va crește, cu siguranță. Chiar dacă luptele în Ucraina vor înceta, țara este practic distrusă de război, nimic nu mai funcționează acolo, iar numărul refugiaților va crește, fără doar și poate. Organizația Internațională pentru Migrație estimează că urmează un alt val de refugiați. În ceea ce-i privește pe cei care rămân în România, am luat deja o serie de măsuri la nivel intern și ne pregătim să le oferim și școlarizare copiilor, deja le oferim acces la servicii medicale gratuite tuturor celor care rămân în România, încercăm să le facilităm accesul pe piața muncii. Deci facem tot posibilul să le creăm cele mai bune condiții celor care rămân, ca să se simtă în siguranță în România și să aibă parte de confort, pe cât posibil, atât cât permite situația.
Citește și: Reporterul The Guardian laudă România pentru tratarea refugiaților ucraineni: O lecție de civilizație și umanitate
„Din păcate, o zonă de interdicție aeriană nu poate fi instituită de NATO”
Hala Gorani: Desigur. Dați-mi voie să vă întreb despre ideea aceasta a zonei de interdicție aeriană. După cum știți, Președintele Zelenski le cere statelor NATO să instituie o zonă de interdicție aeriană asupra țării sale. În Statele Unite, analiști reputați, dar și specialiști din zona academică spun că e nevoie de zone de interdicție aeriană deasupra coridoarelor umanitare. Sigur, există anumite rezerve față de un asemenea demers, pentru că Rusia l-ar putea interpreta drept un act de război și ar putea, de fapt, să ducă la confruntări aeriene între avioane de luptă ale NATO și avioane ale forțelor aeriene ruse. Dumneavoastră susțineți ideea unei zone de interdicție aeriană?
Bogdan Aurescu: Într-adevăr, am discutat acest aspect la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din cadrul NATO, de vineri, la Bruxelles, la care am participat. După cum a afirmat după această reuniune Secretarul General al NATO, domnul Stoltenberg, din păcate, nu putem institui o astfel de zonă de interdicție aeriană asupra spațiului aerian al Ucrainei pentru că, dacă facem acest lucru, ar însemna – așa cum ați spus într-o conversație de mai devreme cu unul dintre invitații dumneavoastră – că NATO ar putea intra într-un conflict direct cu Rusia. Și cum Ucraina nu este stat membru NATO, Alianța nu poate face acest lucru, din păcate.
Hala Gorani: Dar problema este, așa cum spun oamenii, „suntem pur și simplu lipsiți de ajutor, privind avioane de luptă cum doboară clădiri de apartamente, sate care nu par să aibă vreo valoare militară, iar sute, dacă nu chiar mii de oameni mor în fiecare zi”. Deci care este soluția?
Bogdan Aurescu: NATO a oferit deja foarte mult sprijin Ucrainei. Ani la rând, NATO a sprijinit Ucraina în creșterea capacităților sale de apărare. Ucraina este, de ceva timp, Partener cu Oportunități Sporite al NATO. Așadar, există mult sprijin oferit deja Ucrainei de către NATO. Din păcate, o zonă de interdicție aeriană nu poate fi instituită de NATO din cauzele pe care deja le-am enumerat și cred că sunt evidente.
Hala Gorani: Deci ce se poate face? Pentru că au nevoie de mai multe rachete antiaeriene, au nevoie de mai mult armanent anti-tanc și de mai mult antrenament, armata rusă fiind de zece ori mai mare decât cea ucraineană.
Bogdan Aurescu: Într-adevăr, așa este, și cred că statele membre NATO și UE au oferit, individual, foarte mult sprijin Ucrainei. După cum vă amintiți, UE a adoptat deja o decizie de a finanța aprovizionarea cu armament a Ucrainei. Acest lucru se întâmplă deja, dar, încă odată, o zonă de interdicție aeriană este ceva ce NATO nu poate asigura.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Editor : B.P.
