Un summit extraordinar al Consiliului European a fost convocat miercuri pentru a discuta despre situația din Belarus. La reuniune a participat, prin videoconferință, și președintele Klaus Iohannis. În replică, liderul de la Minsk a convocat o ședință a Consiliului de Securitate al țării, unde a înfierat protestele, dar și Uniunea Europeană.
ACTUALIZARE 18:00 Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ordonat miercuri guvernului să pună capăt tulburărilor în ţară şi să întărească frontierele, în a 11-a zi de proteste ale opoziţiei, care contestă rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 9 august în urma cărora Lukașenko, aflat de 26 de ani la putere, și-a asigurat un nou mandat la conducerea țării, al șaselea.
Decizia de reprimare, practic, a protestelor a fost luată într-o ședință a Consiliului de Securitate al țării, convocată la Minsk în ziua în care liderii europeni au vorbit despre situația din Belarus și au decis că nu recunosc rezultatul alegerilor și că vor impune sancțiuni responsabililor de la Minsk.
Citiți și: Polonia și Lituania, reacție după ce Aleksandr Lukaşenko a anunțat punerea trupelor în stare de alertă la granița de vest a Belarusului
ACTUALIZARE 16:50 Statele membre ale Uniunii Europene nu recunosc rezultatul alegerilor prezidenţiale din Belarus din 9 august, în urma cărora actualul preşedinte Aleksandr Lukaşenko a fost proclamat câştigător, au anunţat miercuri liderii UE, după summitul lor extraordinar.
„Alegerile nu au fost nici corecte, nici libere şi nu au respectat standardele internaţionale. Nu recunoaştem rezultatele prezentate de autorităţile din Belarus”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferinţă de presă susținută la finalul summitului.
UE va adopta noi sancțiuni împotriva Belarusului
În plus, a afirmat el, UE va adopta sancţiuni împotriva oficialilor responsabili pentru violenţele din timpul protestelor şi pentru fraudă electorală.
„UE va impune în scurt timp sancţiuni asupra unui număr substanţial de indivizi responsabili pentru violenţe, represiune şi fraudă electorală”, a anunțat Charles Michel.
Cancelarul german, Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a condamnat, într-o conferinţă de presă „violenţa brutală” împotriva protestatarilor.
La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că executivul comunitar va redirecţiona 53 de milioane de euro de la guvern spre societatea civilă, victimele represiunii de stat în timpul protestelor şi lupta împotriva COVID-19.
Ea a mai spus că violenţa împotriva protestatarilor nu poate fi acceptată şi că ar trebui adoptate cât de curând posibil sancţiuni împotriva oficialilor responsabili. Von der Leyen a mai afirmat că UE susţine dialogul între autorităţile din Belarus şi opoziţie şi că Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa ar putea facilita acest dialog, scrie Agerpres.
Este abia a doua oară în ultimii șase ani când o astfel de ședință este convocată pentru un singur subiect de politică externă, atât de serioasă e considerăată evoluția evenimentelor din Belarus.
Convocată de urgenţă, luni, de preşedintele Consiliului, Charles Michel, această reuniune prin videoconferinţă a celor 27 de lideri ai UE se desfăşoară în a unsprezecea zi de proteste împotriva realegerii preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko. Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, urma să aibă o intervenţie în faţa liderilor europeni, în deschiderea summitului, care a început la ora 13:00, ora României.
Candidata opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a cerut liderilor UE într-un videoclip, în limba engleză, să nu recunoască rezultatele alegerilor din 9 august.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a avut marţi o convorbire telefonică cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre situaţia din fosta republică sovietică şi a declarat că doar un dialog paşnic şi care să includă toate părțile poate rezolva criza din această ţară.
Proteste înăbușite violent, după realegerea lui Aleksandr Lukașenko
Summitul are loc în condițiile în care de la alegerile din 9 august, când președintele autocrat Aleksandr Lukașenko a fost reconfirmat în funcție pentru al șaselea mandat, au avut loc zilnic proteste, de o amploare din ce în ce mai mare, marcate de violente, represiune, arestări în masă și torturi. În plus, mulți oameni au intrat într-o grevă generală, inclusiv jurnaliști de la televiziunea de stat și muncitori de la mari întreprinderi de stat.
Miercuri, în Belaus tocmai a fost confirmat un al treilea deces din timpul protestelor împotriva lui Aleksandr Lukașenko. E vorba despre un bărbat de 43 de ani dintr-un oraș din sud-vestul țării. Omul a fost împușcat mortal, spune familia, pe 11 august, într-una dintre serile în care manifestațiile au fost înăbușite violent de forțele de ordine.
Aleksandr Lukașenko, mesaj dur către liderii europeni
Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a cerut ajutor militar președintelui Vladimir Putin, iar miercuri, în ziua summitului, a acuzat Occidentul că finanţează pe faţă protestele opoziţiei care se desfăşoară de 11 zile în această ţară.
„State occidentale declară direct şi făţiş, fără să se ascundă, că strâng resurse şi le trimit în Belarus”, a declarat preşedintele Lukaşenko, citat de agenţia oficială BELTA, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, la care au participat prin videoconferinţă lideri regionali.
„Ştim acest lucru şi ne ocupăm”, a avertizat şeful statului belarus, care i-a sfătuit pe liderii Uniunii Europene, care discută miercuri situaţia din Belarus, să se ocupe de problemele lor.
Înainte să arate cu degetul înspre noi, ar trebui să pună pe agenda reuniunilor lor 'vestele galbene' din Franţa şi revoltele îngrozitoare din SUA. Aş vrea ca ei, mai întâi de toate, să ia în discuţie protestele împotriva măsurilor de izolare anti-coronavirus din Germania şi din alte ţări din Europa. Au o sumedenie de probleme. Nu ar trebui să arate spre Belarus pentru a distrage atenţia de la problemele care există în Franţa, în SUA, în Germania şi aşa mai departe, a declarat Lukaşenko.
„Nu suntem singuri”, a insistat Lukaşenko, care a dat asigurări că peste 100.000 de oameni şi-au exprimat sprijinul faţă de guvern la ultimele mitinguri şi manifestaţii care au avut loc în mai multe regiuni din ţară.
Lukaşenko a subliniat că „se înşală cei care cred că puterea a cedat sau se clatină”.
„Cei care, mai ales din străinătate, îşi ascut deja pumnalele, vor primi un răspuns dur”, a promis Lukașenko acuzând că în orașul Grodno flutură deja drapele poloneze. „Este inadmisibil. Acestui tip de manifestări i se va pune capăt într-un mod drastic”, a avertizat el.
În opinia lui Lukaşenko, sutele de mii de persoane care au manifestat în mai multe oraşe din ţară împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale din 9 august sunt „delincvenţi şi oameni care nu muncesc”.
17 jurnaliști străini nu au fost lăsați să intre în Belarus
În același timp, Minskul a interzis intrarea a 17 ziarişti străini, pe motiv că nu aveau acreditări pentru a-şi desfăşura activitatea pe teritoriul fostei republici sovietice, scrie Agerpres.
Potrivit autorităților, jurnaliştii intenţionau să intre în Belarus în calitate de turişti, însă vameşii au descoperit „adevăratele lor intenţii”.
„Toţi au declarat că au venit exclusiv pentru a vedea atracţii turistice, însă aveau cu ei legitimaţii de presă de la diferite companii de radio şi televiziune, precum şi echipament profesional şi mari sume de bani în numerar”, se mai menţionează într-un comunicat.
Citiți și: ANALIZĂ. Moscova, pusă în dificultate de Belarus, are un discurs ambiguu. Ce opțiuni îi rămân lui Vladimir Putin
Editare web: Luana Păvălucă
