Armenia a propus crearea unei zone demilitarizate de-a lungul granițelor sau cu Azerbaidjanul și în jurul regiunii Nagorno-Karabah, disputată între cele două țări. Propunerea de joi vine în situația în care guvernele celor două țări au intensificat, în ultima perioadă, dialogul pentru a soluționa pașnic acest conflict teritorial care le otrăvește relațiile de peste trei decenii.
Cel două ţări s-au înfruntat în două războaie, dintre care ultimul, în 2020, s-a soldat cu peste 6.500 de morţi. De atunci au avut loc cu regularitate ciocniri, ca în luna septembrie, când au fost ucişi 286 de combatanţi.
„Am pus pe masă o iniţiativă pentru instituirea unei zone demilitarizate în jurul Nagorno-Karabah”, a declarat prim-ministrul armean, Nikol Paşinian, în cadrul unei reuniuni a guvernului.
„Propunem, de asemenea, (...) crearea unei zone demilitarizate de trei kilometri de-a lungul frontiere armeano-azere”, a adăugat el.
Această propunere vine în contextul în care înfruntările s-au înmulţit în ultimele săptămâni la granița între Armenia şi Azerbaidjan, făcând să apară spectrul unui război precum cel din 2020.
Acest conflict este legat de dispute teritoriale, în special în jurul Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă cu o populaţie majoritar armeană care şi-a proclamat independenţa faţă de Azerbaidjan la începutul anilor 1990, cu ajutorul Armeniei. Un prim război s-a soldat atunci cu peste 30.000 de morţi.
În acest context, liderii şi miniştrii de externe ai celor două ţări s-au întâlnit în mai multe rânduri în ultimele luni pentru negocieri de pace.
Prim-ministrul armean a declarat, joi, că dictatorul rus, Vladimir Putin, a cărui ţară a desfăşurat o forţă de „menţinere a păcii” în Nagorno-Karabah, se va deplasa la Erevan pe 22 noiembrie.
Dictatorul de la Moscova i-a reunit pe Paşinian şi Aliev în cadrul unui summit în Rusia, la sfârşitul lui octombrie.
Occidentalii au organizat, de asemenea, mai multe întâlniri între cele două părţi, la Bruxelles şi Washington. Rusia, care consideră Caucazul ca fiind parte a „sferei sale de influenţă”, nu vede cu ochi buni aceste medieri.
Editor : Adrian Dumitru
