Arestarea preventivă a patronului Telegram, Pavel Durov, a fost prelungită duminică seara, la o zi după ce acesta a fost reţinut pe un aeroport din Paris, un mandat de percheziţie fiind emis pe numele său de anchetatorii francezi pentru diverse infracţiuni legate de platforma sa de mesagerie criptată, notează AFP preluată de Agerpres.
Însoţit de garda sa de corp şi de asistenta sa, care îl urmăresc în permanenţă, miliardarul franco-rus de 39 de ani a fost arestat sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, la nord de Paris, au indicat surse apropiate cazului.
Fondatorul Telegram venea de la Baku şi urma să petreacă cel puţin o seară la Paris, unde avea prevăzută o cină, a adăugat o sursă apropiată dosarului.
Potrivit unei alte surse apropiate anchetei, judecătorul de instrucţie din Paris însărcinat cu această anchetă judiciară, a prelungit duminică seara arestul său preventiv. Acesta ar putea dura maximum 96 de ore.
La sfârşitul perioadei, Pavel Durov ar putea fi eliberat sau adus în faţa acestui magistrat în vederea unei eventuale inculpări.
Ofmin, autoritatea franceză responsabilă cu lupta împotriva violenţelor contra minorilor, emisese un mandat de arestare pe numele lui Pavel Durov într-o anchetă preliminară pentru diverse infracţiuni precum escrocherie, trafic de droguri, hărţuire online, criminalitate organizată, apologia terorismului şi fraudă, a explicat o altă sursă apropiată dosarului.
De atunci, la o dată nespecificată, a fost deschisă o anchetă judiciară de către unitatea cibernetică (J3) a Junalco (instanţa naţională de luptă împotriva criminalităţii organizate), potrivit unei alte surse apropiate cazului.
Anchetele au fost încredinţate Unităţii Naţionale Cibernetice (UNC) a Jandarmeriei Naţionale şi Onaf, Oficiul Naţional Antifraudă din subordinea Serviciului Vamal, unde a fost plasat în arest.
Justiţia franceză îi reproşează lui Pavel Durov că, prin absenţa moderării conţinuturilor pe Telegram şi necolaborarea cu anchetatorii, nu a acţionat împotriva utilizării delictuale a mesageriei sale de către unii abonaţi.
„Ajunge cu impunitatea Telegram”, a declarat unul dintre anchetatori, mirat că Durov, deşi ştia că este dat în urmărire în Franţa, a decis totuşi să vină la Paris. „Poate din sentimentul de impunitate”, a declarat una dintre sursele apropiate cazului.
„Pavel Durov nu are nimic de ascuns şi călătoreşte frecvent în Europa”, a asigurat Telegram duminică seara pe propriul canal. „Este absurd să spunem că o platformă sau patronul acesteia sunt responsabile pentru abuzuri„ postate pe platforma respectivă, a adăugat compania.
„Telegram respectă legile europene, inclusiv Regulamentul privind serviciile digitale, acţiunea sa de moderare este în norma sectorului”, a mai spus aceasta.
Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor.
Arestarea lui Pavel Durov a provocat o serie de reacţii internaţionale. „#FreePavel”, a postat pe X patronul platformei, Elon Musk, înainte de a publica un nou mesaj în limba franceză: "Liberté. Liberté! Liberté?".
În Rusia, unde Telegram este una dintre cele mai utilizate reţele sociale, cu canale care pot avea câteva sute de mii de abonaţi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că "ambasada Rusiei la Paris s-a pus imediat pe treabă, aşa cum se obişnuieşte" în cazul în care cetăţeni ruşi sunt reţinuţi în străinătate.
Ea a mai reamintit că numeroase organizații neguvernamentale internaţionale au condamnat în 2018 decizia unui tribunal rus de a bloca platforma Telegram, o decizie niciodată pusă în aplicare în totalitate. „Credeţi că de data aceasta vor face apel, vor cere eliberarea lui Durov sau vor tăcea?”, a întrebat ea pe pagina sa de Telegram.
Într-unul din rarele sale interviuri, Durov i-a povestit jurnalistului american Tucker Carlson, în aprilie, în Dubai, că a avut ideea de a lansa o platformă criptată după ce fusese supus la numeroase presiuni din partea autorităţilor ruse în epoca reţelei social VK, pe care o crease în Rusia şi pe care între timp a vândut-o, părăsind ţara în 2014.
El a spus că a încercat apoi să se instaleze la Berlin, Londra, Singapore sau San Francisco, însă a optat pentru Dubai, pentru mediul de afaceri şi „neutralitatea” sa.
„Cred că facem o treabă bună cu Telegram, cu 900 milioane de utilizatori, care vor depăşi probabil miliardul de utilizatori lunari activi peste un an”, a afirmat el.
În emiratul din Golf, Telegram s-a pus la adăpost de regulile de moderare în contextul în care Uniunea Europeană şi Statele Unite pun presiune pe marile platforme pentru a elimina conţinutul declarat ilegal.
Editor : Ana Petrescu
